Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Cum se ridică un „cartier inteligent“, orientat pe nevoile oamenilor, nu pe tehnologie

GALERIE
cartier vienez (1)
  • cartier vienez (1)
- +
Cartierul Seestadt Aspern, de la periferia Vienei, se întinde pe 240 de hectare şi se află la 12 km de capitala Austriei. Linia de metrou a fost prelungită înainte de începerea construcţiilor. Apoi a fost construită prima clădire cu fonduri UE şi au fost amenajate zone de recreere. Construcţiile ulterioare au fost realizate cu investiţii private. În cartier vor locui, până în anul 2030, în jur de 20.000 de oameni. Ar putea fi un exemplu de urmat pentru Iaşi, unde prima oară se construieşte fără a exista un plan de ansamblu, apoi se caută bani pentru investiţii în utilităţi şi infrastructură.

„Ziarul de Iaşi“ şi PressHub.ro continuă relatările despre modul în care sunt cheltuiţi bani europeni. În acest nou episod vă prezentăm detalii despre un proiect derulat într-o fostă capitală de imperiu care, spre diferenţă de oraşele est-europene, nu se bazează pe fonduri europene pentru dezvoltare. Viena primeşte puţini bani europeni fiind „incomparabil mai bogată în context european“, după cum s-a exprimat un oficial vienez.

Lucrările mari de infrastructură sunt realizate cu bani locali (sau federali), în timp ce, în unele cazuri, fondurile europene completează programe complexe de dezvoltare urbană în care partenerii privaţi joacă un rol decisiv. Despre un astfel de plan de dezvoltare vrem să vă relatăm: la periferia Vienei, la circa 12 km de centrul istoric al capitalei Austriei, este în plină construcţie un nou cartier: Seestadt Aspern. Investiţia, eşalonată pe câteva zeci de ani, a fost estimată la 5 miliarde de euro, iar banii provin din sectorul privat. Totuşi, banii europeni au creat un context iniţial de dezvoltare: prima clădire din cartier a fost cofinanţată cu fonduri UE şi au fost amenajate zone de recreere.

Noul cartier se întinde pe o suprafaţă de 240 ha (comparabilă cu cea a centrului Vienei) şi, până în anul 2030, estimările municipalităţii din Viena şi a partenerilor privaţi arată că va avea o populaţie de 20.000 de persoane. La acestea se adaugă miile de oameni care vor lucra în companiile relocate aici. Astăzi sunt deja în jur de 2.000 de angajaţi ai firmelor deja prezente, iar această cifră nu-i cuprinde pe muncitorii care lucrează la ridicarea blocurilor.

Interesant este că „micul oraş“ are un concept inovator de mobilitate, premiat la nivel european, şi aproape că nu vezi o maşină pe străzi, în condiţiile în care 80% din mobilitate este axată pe pietoni, biciclişti şi transport public.

Etapele proiectului

Municipalitatea din Viena a acţionat după un masterplan aprobat încă de acum 20 de ani, iar într-o primă fază a prelungit cu fonduri locale şi federale linia de metrou până în zona de dezvoltare, aflată la circa 12 km de centrul Vienei (extinderea a fost de aproape 5 km). Acest lucru a creat o dezbatere aprinsă în capitala Austriei între factorii decizionali, după ne-a spus un oficial vienez, întrucât prelungirea era făcută spre o zonă liberă de construcţii, dar cu câteva şantiere deschise, unele cu fonduri europene.

Primul imobil inaugurat în noua zonă de dezvoltare urbană a fost realizat prin intermediul unui proiect cofinanţat cu fonduri UE (un centru tehnologic), respectiv o clădire „verde“ care produce, în 12 luni, mai multă energie decât consumă. Tot cu fonduri europene au fost amenajate spaţii verzi şi parcuri, iar în centrul noului cartier este un lac artificial de 5 ha. Lacul a dat şi numele noii zone („Seestadt“ - „oraşul lacului“). Ulterior, cu fonduri private, a avut loc „explozia“ urbanistică pe partea de locuire, iar infrastructura din interiorul noului cartier a fost realizată după principiul: 40% destinat mersului pe jos şi bicicliştilor, 40% transport public şi 20% trafic auto.

Estimările municipalităţii din Viena şi a partenerilor privaţi sunt că, până în 2030, în Seestadt Aspern vor locui circa 20.000 de persoane. Oamenii au început să se mute din 2014, iar în prezent locuiesc circa 7.000 de persoane în cele peste 3.000 de apartamente deja inaugurate.

Proiectul din Viena poate fi un model de bune practici pentru orice comunitate din România: autoritatea locală pune la dispoziţia investitorilor terenuri şi creează un context de dezvoltare urbană, iar apoi intervin companiile private care configurează un cartier nou în baza unui masterplan agreat de ambele părţi. Un cartier nou, creat de la zero, în armonie arhitecturală şi bazat pe concepte ale „oraşelor inteligente“ - care nu sunt orientate neapărat pe tehnologie, ci pe nevoile cetăţeanului.

Ca un element de culoare, toate străzile din noul cartier, parte din cel de-al 22-lea district al Vienei, poartă numele unor femei celebre (Janis Joplin, Hannah Arendt etc.), decizie luată după ce s-a constatat că dintre cele peste 3.700 de denumiri de străzi din Viena, doar 5% sunt după femei vieneze faimoase.

Prima clădire din „Oraşul lacului“ a fost deschisă în 2012

Companiile au început să se mute în Centrul Tehnologic Seestadt începând cu anul 2012, în condiţiile în care extinderea liniei de metrou a fost finalizată în octombrie 2013. Surplusul de energie pe care imobilul îl generează se datorează unor elemente fotovoltaice integrate şi unor instalaţii eoliene de mică mărime. Pe faţade ale clădirii sunt montate panouri solare, iar pe acoperiş sunt, de asemenea, panouri fotovoltaice. În total, panourile au o suprafaţă de 1.300 mp, fiind una dintre cele mai mari instalaţii de energie solară montată la o clădire de business din Austria. Pe alte faţade ale clădirii sunt grădini suspendate.

„Planificarea şi construirea acestei clădiri de 6.600 mp au avut în vedere cele mai înalte standarde ecologice“, a declarat Elisabeth Hirt, unul dintre ofiţerii de presă de la Primăria din Viena.

Companiile care şi-au stabilit sediul aici sunt orientate spre tehnologie şi au la dispoziţie birouri, laboratoare şi spaţii de producţie.

„Am utilizat fonduri europene pentru a implementa acest prim proiect, când centrul a fost deschis era doar linia de metrou, ce nu era încă finalizată. La centru organizăm şi seminarii, conferinţe pentru start up. Aici va fi şi un centru de inovare al Institutului european de tehnologie. La Seestadt, dacă o companie din România vrea să-şi stabilească sediul aici, pot ori să cumpere teren pentru a construi, ori să închirieze spaţii existente“, ne-a spus Alfried Braumann, din cadrul Agenţiei de afaceri şi dezvoltare din Viena.

El a explicat că, iniţial, terenul a fost în domeniul public al Vienei, iar, după aprobarea masterplanului, investitorii au preluat suprafeţe şi au început, cu resurse proprii, să construiască imobile de locuit.

La baza conceptului de smart-city implementat în noul ansamblu, spune Braumann, nu stau neapărat noile tehnologii, ci orientarea pe nevoile cetăţeanului.

„Fundamentul constă în realizarea unor sisteme prin care locuirea în oraş să fie îmbunătă­ţită, implementăm şi noile tehno­logii, dar nu ne bazăm pe acest lucru, cetăţeanul trebuie să fie în centrul lucrurilor“, a adăugat acesta.

El a mai spus că Seestadt Aspern este în sine un experiment în ceea ce priveşte tehnologiile aferente „oraşelor inteligente“ având în vedere crearea de la „zero“ a acestui proiect de dezvoltare urbană.

GALERIE FOTO

„A fost o întreagă discuţie în Viena pe tema prelungirii liniei de metrou în condiţiile în care la acel moment nu erau locuinţe în Seestadt Aspern. Unii au spus că e prea devreme să fie făcută această linie, dar a fost, în cele din urmă, o strategie bună de a crea infrastructura înainte de zonele de locuit. Cu fonduri europene a fost realizat acel centru tehnologic, prima clădire, parcurile, spaţiile verzi, spaţiile de joacă şi mai există proiecte de cercetare ale unor companii private, precum şi unele proiecte mici privind mobilitatea“, a precizat Heinrich Weber, şef al unităţii ce s-a ocupat cu implementarea unor proiecte UE la Seestadt.

Weber a subliniat că simbolurile principale ale noului cartier constau în lacul aflat în centrul zonei înconjurat de parc şi conceptul de mobilitate prin care aproape că au fost eliminate maşinile din ecuaţie.

Fondurile europene investite în zona Seestadt Aspern abia dacă depăşesc pragul de 10 milioane euro. Dar, cu toate acestea, banii au contat pentru creşterea atractivităţii zonei. Oficialii vienezi cu care am discutat au estimat investiţia totală de la Seestadt de până acum la aproape 1 miliard de euro, fonduri aproape exclusiv private: zeci de blocuri au fost construite pe terenuri vândute de municipalitatea locală, iar alte zeci urmează să fie construite până la orizontul anului 2030.

Până acum, doar pe un sfert din amplasament sunt imobile aflate în construcţie (unul dintre acestea cu peste 40 de niveluri), respectiv pe latura sud-vestică. La momentul vizitei reporterilor „Ziarului de Iaşi“, pe unele terenuri aflate la nord de lac, dar şi în partea sud-estică, erau executate lucrări de pregătire pentru alte investiţii.

Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro şi „Ziarul de Iaşi“ în cadrul proiectului „Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination“, cofinanţat de UE prin DG Regio. Informaţiile prezentate nu reprezintă poziţia oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine autorului şi publicaţiei.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri