Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

A cui este Basarabia (I)

GALERIE
mihai dorin
  • mihai dorin
- +

Politicieni de duzină şi ziarişti nervoşi s-au inflamat recent la auzul declaraţiilor ambasadorului american de la Chişinău, care nu s-a trezit vorbind, cum ar crede unii, ci a tradus exact punctul de vedere al Departamentului de Stat de la Washington. 

Dacă stimabilii ar învăţa şi puţină istorie ar înţelege că domnul ambasador nu e nici măcar original, el nefăcând decât să reia o mai veche abordare, de după Primul Război Mondial, când SUA nu au semnat Tratatul de Pace de la Versailles (1919) şi nu au recunoscut unirea Basarabiei cu România. Şi aceasta nu din inimiciţie faţă de noi, ci pentru că aşa i-au dictat interesele. Putem să ne plângem de politica marilor puteri până la sfârşitul veacurilor, dar nu o putem ignora. Supărare mare şi printre "patrioţii de profesie" care nu au nicio idee despre implicaţiile geopolitice ale dosarului basarabean, dar nu ratează nicio ocazie de a se bate cu pumnul în piept, ori de câte ori vine vorba despre "ţărişoară". Că subiectul a fost doar un foc de paie o demonstrează caracterul lui sezonier. De altfel, aceasta este chiar una dintre specialităţile clasei politice româneşti, de ieri şi de azi: luptele de sezon. Iar după ce focul s-a epuizat, "patrioţii" îşi dau mâna transpartinic, convinşi că au bifat o "victorie", când, în fapt, nu au jucat decât o scenetă penibilă.

Clasa politică de la noi s-a dovedit a fi găunoasă până la revoltă în chestiunea Basarabiei. România lui Ion Iliescu, legată prin mii de fire de Moscova nu a avut curajul să rişte, pentru a cere denunţarea Pactului Ribbentrop-Molotov. Mai mult, în anii ce au urmat, România nu a fost un model demn de urmat, fapt care a întărit conduita duplicitară a liderilor basarabeni. O bună perioadă de timp ne-a lipsit expertiza, ceea ce este revoltător, de-a dreptul, în chestiunea basarabeană, fapt care ne-a condus la erori grave în alegerea colaboratorilor de dincolo de Prut. Iar lecţia dată de KGB (pe stil nou FSB), prin învestirea agentului lor, Iurie Roşca (lider al Frontului Popular, dacă vă mai amintiţi) drept partener unionist este de-a dreptul umilitoare. De cealaltă parte a Prutului, elitele prădalnice, la fel ca cele de la Bucureşti, au evaluat partenerul român şi au decis că nu poţi risca să renunţi la privilegii jucând cartea unor lideri de mucava din România, înfeudaţi tot Rusiei, la schimb cu certitudinea protectoratului rusesc, incomparabil mai predictibil. Cele două conduite laşe s-au intersectat, dând sumă nulă. Mai apoi politicienii români de duzină şi-au imaginat că dacă pronunţă numele Basarabiei cu gura plină face sens şi produce consecinţe. Sărmane paiaţe, nu au făcut decât să se joace cu subiectul. Nu exclud chiar să fi fost teleghidaţi în acest sens.

Declaraţiile ambasadorului american ne-au trezit din amorţeală şi inepţie, sper. Ceea ce a spus diplomatul, pe fond, este că dincolo de sensibilităţile deduse din drepturile noastre istorice, aliatul nostru strategic nu ne-a promis niciodată Basarabia şi nu riscă relaţiile cu Rusia pentru atâta. E greu pentru paiaţe să accepte acest duş rece. Dar e obligatoriu pentru noi să fim raţionali. Lumea se schimbă în apropierea şi fără chestionarea noastră. Nu mai putem juca rolul de la 1859, iar circumstanţele reîntregirii nu mai sunt aceleaşi ca la 1918. Pur şi simplu, istoria nu se repetă când ar vrea unii. Noi îi vrem români pe basarabeni, dar ei nu se vor decât într-o proporţie modestă, nedătătoare de speranţe, fapt care trebuie să ne îndrume spre exerciţiul raţiunii. Decât să mizăm pe o unire pripită şi miraculoasă, am face mai bine să fim un model demn de urmat pentru ei, adică o ţară puternică şi coerentă, să ne selectăm o clasă politică responsabilă (ştiu că nu e puţin lucru), iar până vom atinge această ştachetă să cultivăm ideea românească tenace şi matur în Basarabia. Să nu ne fie frică de adevăr: în cei peste 150 de ani de stăpânire rusească şi sovietică, în Basarabia au avut loc mutaţii istorice profunde. E drept că nu am pierdut unele dintre cele mai importante elemente definitorii ale naţiunii, precum unitatea lingvistică şi de credinţă. Mai mult, o parte a elitelor intelectuale din Basarabia nu a abdicat de la ideea românească, dar ea a fost prea multă vreme minoritară. Cu dificultate, ideea românească a intrat în conştiinţa unei bune părţi a basarabenilor, dar insuficient pentru a înclina balanţa în favoarea reunificării. Actul de la 1918 este important, dar este unic, deci irepetabil. E timpul pentru altceva, pentru o nouă abordare şi o altă conduită politică. Inteligenţa noastră mai trebuie să treacă şi testul maturităţii. Iar a ne imagina că un aliat precum SUA riscă o modificare de frontiere în favoarea României înseamnă să ne amăgim şi să perpetuăm periculosul complex al "vitregiei vremurilor". 

Mihai Dorin este istoric şi publicist

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri