Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Alegeri în patria raţiunii (I)

GALERIE
lucian dirdala200
  • lucian dirdala200
- +

Un guvern al stângii radicale elene va putea negocia, într-o anumită măsură, cu partenerii europeni.

Grecii au votat, duminică, într-o atmosferă sumbră şi tensionată. Eşecul forului legislativ de a alege un nou preşedinte al republicii - o demnitate pur ceremonială - a condus, potrivit Constituţiei, la dizolvarea parlamentului şi la convocarea alegerilor legislative anticipate. În mod normal, dacă ne ghidăm după sondajele de opinie, victoria ar urma să revină Coaliţiei Stângii Radicale (SYRIZA), o grupare extrem de eterogenă şi cu o istorie plină de cotituri, sciziuni şi transformări, care a ajuns să reunească aproape toate „ismele” stângii europene contemporane.

Vom vedea cu toţii, în cursul zilei de luni, dacă anchetele sociologice au oferit prognoze corecte. Decalajul între SYRIZA şi principala forţă de dreapta, Noua Democraţie, nu a părut niciodată insurmontabil, însă persistenţa lui ne-ar îndreptăţi să spunem că o eventuală înfrângere a stângii radicale ar reprezenta o surpriză extraordinară.

Aşadar, Alexis Tsipras, starul incontestabil al extremei stângi elene şi, într-un sens mai larg, europene - ar putea deveni prim-ministru. E greu de crezut că SYRIZA va reuşi să întrunească singură majoritatea, chiar şi în condiţiile în care Grecia are un sistem proporţional „întărit”: formaţiunea clasată pe primul loc va beneficia de o primă electorală de 50 mandate, destul de consistentă dacă ţinem cont de faptul că numărul total de parlamentari este 300. În funcţie de rezultatul partidului său, Tsipras se poate alia cu alte mici grupări de stânga sau extrema stângă sau, în caz de nevoie, va invita la guvernare partidul de centru-stânga To Potámi („Râul”), un actor nou pe scena politică greacă.

Condus de un fost jurnalist şi prezentator TV, Stavros Theodorakis, To Potámi este un competitor serios pentru locul trei în scrutinul de duminică. Fără a fi avut timpul necesar pentru a-şi detalia opţiunile doctrinare - europarlamentarele de anul trecut au reprezentat primul test electoral - formaţiunea lui Theodorakis pare a fi o forţă de centru-stânga deschisă către colaborare atât cu SYRIZA, cât şi cu Noua Democraţie (în eventualitatea în care aceasta din urmă ar obţine cele mai multe voturi).

Totuşi, nu ar surprinde pe nimeni dacă, la fel ca în cazul europarlamentarelor de anul trecut, locul trei ar fi obţinut de mişcarea neofascistă Chrysí Avgí („Zori Aurii”), o grupare ai cărei principali lideri se află în închisoare. Dată fiind reticenţa multor alegători de a-şi declara deschis, în faţa operatorului de sondaj, sprijinul în favoarea extremismului de dreapta, nu este exclus ca scorul electoral al acestei formaţiuni să fie mai mare decât cel anticipat de anchetele sociologice.

Venirea la guvernare a stângii radicale nu va duce, în mod normal, la bulversări rapide. Alexis Tsipras a promis că va negocia un acord care să permită rămânerea Greciei în zona euro şi în UE, cu eliminarea politicii de austeritate. Este, desigur, un obiectiv greu de atins, pentru că finanţatorii europeni nu doresc să creeze un precedent riscant: toate instrumentele de finanţare în situaţii de criză, elaborate în ultimii trei-patru ani de guvernele zonei euro, au la bază o condiţionalitate economică centrată pe reducerea cheltuielilor statului şi pe echilibrul bugetar.

Este adevărat că, astăzi, autorităţile de la Bruxelles şi guvernele finanţatoare (inclusiv cel german) doresc să pună capăt, cel puţin din punct de vedere simbolic, epocii bailout-urilor. Totuşi, recenta decizie a Băncii Centrale Europene de a injecta bani pe piaţă prin cumpărarea de obligaţiuni ale statelor din zona euro (o formă de quantitative easing) este însoţită de condiţii. Grecia ar urma să nu beneficieze de această relaxare decât cel mai devreme în iulie, ceea ce ar face necesar un acord care să acopere intervalul dintre luna februarie, când expiră actualul mecanism de finanţare, şi sfârşitul lui iunie. Între timp, însă, statul grec se confruntă cu riscul intrării în incapacitate de plată, în luna iunie, astfel că noul guvern ar avea nevoie de un aranjament intermediar ce va include, din nou, obligaţia de a continua reformele structurale.

Un guvern al stângii radicale va putea negocia, într-o anumită măsură, cu partenerii europeni. Speculaţiile privind iminenta ruptură, urmată de ieşirea ţării din zona euro, sunt deocamdată lipsite de fundament. Dar aceasta nu înseamnă că scenariul „Grexit” nu se poate materializa, mai ales dacă Tsipras insistă să pună ideologia deasupra raţiunii. Acest ultim concept este un dar făcut Occidentului de grecii erei clasice, dar nu este deloc sigur că urmaşii lor vor rezista ispitei de a-l abandona. 

Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii “Mihail Kogălniceanu”  

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri