Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

CUVINTE ACOPERITE

Amăgei

GALERIE
Stelian Dumistracel
  • Stelian Dumistracel
- +

Vrem să readucem la cunoştinţa publică un termen care, cel puţin până prin secolul al XVIII-lea, îi desemna pe înşelători, a căror manifestare socială era cuprinsă în lexicul obişnuit sub numele de „a amăgi“. Acesta, un vechi împrumut din greacă, cu sensul primordial de „a vrăji“, apelând la magie, o legătură semantică asupra căreia nu putem stărui; vezi, totuşi, la Varlaam: „Când vor să-şi facă cruce, numai cât măhăiesc cu mâna, cum ar amăgi oarece; aceea nu este cruce, ce-i o măniecie“ (= înşelătorie). 

Câteva deveniri semantice ale amăgeilor, după Dicţionarul Academiei: „Vădu-să dar basnele acelor scriitori mai sus pomeniţi, Simion Dascalul şi Istrate logofătul şi acel amăgeu, Misail Călugărul, carii au scris că sămnul acei tunsuri ... au fost sămn tălhăresc...“ (Miron Costin, De neamul moldovenilor); „Grecii... sânt de neamul lor vicleni şi amăgei“ (Nicolae Costin, Letopiseţ). Semnalăm încă adjectivul amăgeţ, de presupus după negaţia neamăgeţ, dintr-o glorificare a Italiei, datorată lui Miron Costin: italienii sunt „oameni iscusiţi..., stătători la cuvânt, neamăgeţi, blânzi cu oamenii streini“.

Opţiuni. Împreună cu familia sa, verbul (a) amăgi „a înşela“ (utilizat încă de Odobescu), potrivit unor alte optici şi practici, a fost înlocuit în vorbire şi în scris cu sinonimul (a) păcăli (cuvânt cu etimologie necunoscută), atestat de la începutul secolului al XIX-lea, împreună cu o bogată familie. De care ţine şi păcălici, astfel definit, ocazional, de Ispirescu: „o rugină de moşneag, păcălici ce voia să râză de toată lumea“. Pe vremuri, ignorând, cu drept cuvânt, păcălelile de 1 aprilie, ca obicei de import, ai noştri s-au fixat la o altă dată spre numita practică socială, respectiv pentru începutul lui mai, după cum dovedesc, de exemplu, versurile populare, de sorginte bucovineană: „Azi îi ziua de-ntăi mai, c-o bucată di malai, duce prostu unde vrai“. Atenţie: acest mălai este alimentul preparat din făină de porumb, frământată cu lapte sau cu smântână, dospit şi copt în cuptor. Iar dusul… cu mălaiul va fi fost când cu ieşirile la iarbă verde, ca de armindeni! Şi ca acum, la chemarea naţională a hotelierilor: „Să transformăm Ziua Muncii în Ziua Distracţiei!“.
Amăgei publici îi putem considera, astăzi, pe acei prezentatori ai buletinelor meteo de la diferite canale tv, care, pentru „fidelizarea“ telespectatorilor, când le vine rândul, ca într-un ritual, bat meridianele şi paralelele globului şi cutreieră atmosfera, semnalând uriaşe mase de aer cald, sahariene, sau reci, siberiene, respectiv ciclonuri şi anticiclonuri. Dacă se apropie şi de noi, aflăm de înnorări temporar accentuate, că va fi când mai cald, când mai rece, pe ici şi pe colo; că va bate (sau nu va bate) vântul, tot pe ici şi pe colo etc. Sigur, vor fi fiind vizaţi meteorologii, care însă nu se ţin la curent după astfel de ieşiri publice, oricum prea puţin interesante pentru cei ce vor să afle cum va fi vremea şi pe la ei. Dar nu, să nu vă credeţi ignoraţi pur şi simplu: „rămâneţi cu noi” şi, după două-trei calupuri de program, veţi afla şi temperaturile şi precipitaţiile din zona care vă priveşte. Numai dacă, pe timp de secetă, vedetele nu par puse pe glumă: „pentru week-end se anunţă zile fierbinţi, mai ales pe litoral; temperatura apei va fi de 24-25 de grade“; „românii vor resimţi şi efectele disconfortului termic“; „Câţiva stropi de ploaie vor fi prezenţi în zone montane din nord“, totul încheindu-se prin „Vă dorim o zi minunată!“ (ca la „Happy Coffee“). Există şi alt gen de păcăleală profesională, cel care, pe internet, a provocat concursuri de „buletine meteo haioase ori amuzante“.
O păcăleală sinistră în materie de psihologie de grup a putut să pară scena, favorabilă transmisiilor tv, a scoaterii din puţul adânc de 15 m a teleormăneanului în vârstă de aproape doi ani, care a rămas peste zece ore în apă: „publicul” a scos chiote de izbândă şi a aplaudat frenetic! Oare, printre cei de faţă, nu se afla nimeni cu pregătire de medic sau de psiholog, care să impună cuviincioasa linişte? Căci hipotermia a fost urmată şi de un şoc cardiac. Dar cazul a fost descris drept unul „spectaculos“!
Nicio intenţie de păcălici în formularea şefei unui partid politic după care adversarii manifestă „lipsă de imoralitate“, voind, adică, de fapt, să spună că ar fi imorali! Dacă ar mai fi nevoie de analiza efectului a două negaţii, iată un protest postat pe internet: „Cu parere de rau, «lipsa de imoralitate» inseamnă MORALITATE“ (Cornelia B.; /ro-ro.facebook.com/). De aceea, reprezentantului celor vizaţi i-a venit uşor să fie ironic: „Vreau doar sa fac cateva precizari cu lipsa de imoralitate care ma caracterizeaza“ (/ziare.com/). Este drept, în vorbire, date fiind „înfierările“ de tot felul, termenul imoralitate e mai frecvent folosit decât moralitate, abia prezent în texte encomiastice.
Indispoziţie. În parlament, însă, nu este de aşteptat o contagiune aculturală de nivelul uneia pe care am semnalat-o cândva, la o doamnă, M: „Doctorul mi-a spus că, dacă o ţin tot aşa, sânt indispusă la gripă!“. Cum să fii (bine)dispusă la aşa ceva? ◄
Stelian Dumistrăcel este profesor universitar doctor în cadrul Departamentului de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

Liste electorale

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri