Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Angela Merkel şi destinul europenilor

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Va trebui, probabil, să ne pregătim de discuţii mai consistente în ceea ce priveşte locul şi aspiraţiile României, pe fondul acestor evoluţii.

Aflată în campanie electorală în Bavaria, doamna Angela Merkel a făcut o declaraţie ce a provocat emoţie: „Vremea în care ne puteam baza pe deplin pe alţii a trecut, într-o anumită măsură. (...) Noi, europenii, trebuie să ne luăm cu adevărat destinul în propriile mâini, desigur în condiţiile prieteniei cu Statele Unite, prieteniei cu Marea Britanie, cu alţi vecini când este posibil, de asemenea cu Rusia. (...) Dar trebuie să fim conştienţi că este nevoie să luptăm noi înşine pentru viitorul nostru, ca europeni, pentru destinul nostru”.

Pentru cei preocupaţi de soliditatea legăturii transatlantice - indiferent dacă se grăbesc sau nu să identifice vinovaţi de o parte sau de alta a oceanului - este un enunţ îngrijorător. Se bucură, probabil, adepţii slăbirii acestei legături sau chiar ai detaşării, indiferent că se află la Washington, la Bruxelles şi în alte capitale europene sau la Moscova. Ar fi bine ca şi unii, şi ceilalţi să mai aştepte puţin.

Ce nu reprezintă acest pasaj: un certificat de deces al NATO, o declaraţie de independenţă, un semn de supunere faţă de Moscova sau altcineva. Ce ar putea reprezenta: un semn că încep în mod serios eforturile de integrare pe linie de politică externă şi de securitate, în paralel cu celelalte domenii. Ce reprezintă în mod cert: un angajament că Germania este dispusă să ofere leadership, în Europa, dar şi un apel la vot în favoarea CDU/CSU.

Să adoptăm ordinea inversă. Potrivit sondajelor de opinie, CDU/CSU s-a desprins convingător de social-democraţi, pe fondul încheierii trimestrului de miere dintre Martin Schulz şi alegătorii germani. Sigur că până la 24 septembrie se pot întâmpla multe, dar se pare că doamna Merkel îşi va menţine postul şi că mai rămâne de stabilit structura viitoarei coaliţii. Donald Trump nu este agreat de publicul german, iar pentru cancelar ar putea fi atractivă o linie asemănătoare cu cea adoptată de Gerhard Schröder în 2002, în raport cu George W. Bush (eventual, fără asperităţile de atunci, pentru că stilul Merkel este mult mai ponderat). În acest context, capacitatea de leadership în UE, serios contestată în contextul crizei migranţilor - dar nu numai atunci - este un atu electoral pentru actualul cancelar. Rostită de un lider de la Berlin, formula „noi, europenii” poate provoca îngrijorări, dar ea sună mult mai bine decât „noi, germanii”.

Probabil că victoria lui Emmanuel Macron, ale cărui priorităţi se armonizează destul de bine cu cele ale partenerilor germani, o situează pe doamna Merkel pe un teren destul de solid atunci când face trimitere la aspectele de securitate şi apărare: acesta este principalul domeniu în care Europa este dependentă de SUA. Nu se ştie dacă va exista consensul necesar pentru ca această temă să fie plasată pe o poziţie similară celor asociate guvernanţei în euro-zonă, cu vitezele diferite şi aşa mai departe. Declaraţia liderului german sugerează, însă, că se va încerca o abordare cuprinzătoare. Incertitudinile şi temerile generate de politicile lui Donald Trump creează o excelentă - dar, totuşi, temporară - fereastră de oportunitate.

Cele câteva cuvinte ale doamnei Merkel nu semnifică, desigur, o reorientare a UE la nivel de mare strategie. Aspiraţia de a juca un rol independent în afacerile mondiale este veche, problema fiind - în trecut, dar şi acum - deficitul de resurse şi de voinţă. Mai devreme sau mai târziu, aceste imperative pot duce la o renegociere destul de cinică a relaţiei UE - Rusia, fără implicarea SUA, indiferent cine se va afla la Casa Albă. Aceasta nu înseamnă că NATO, în forma actuală, va lua prea curând sfârşit: e greu de crezut că vreun stat european ar găsi vreo modalitate mai bună şi mai ieftină de a-şi proteja interesele vitale, iar la Washington opţiunea nu are suficient sprijin politic. Dar, dacă ţările europene (în primul rând, vest-europene) îşi vor afirma identitatea şi vor construi îndelung discutatul pilon separat, coeziunea NATO va avea de suferit, iar sprijinul popular faţă de principiul apărării colective - şi aşa problematic - se va diminua.

Va trebui, probabil, să ne pregătim de discuţii mai consistente în ceea ce priveşte locul şi aspiraţiile României, pe fondul acestor evoluţii. În mod normal, ele ar trebui să pornească de la perspectiva bad case a unei naţiuni puternic divizate, incapabile să-şi amelioreze calitatea guvernării, auto-exclusă din procesul de integrare accelerată pe continent şi tot mai dependentă de voinţa politică a aliaţilor de a semnala că angajamentele de securitate încă sunt valabile, pe fondul unei degradări accentuate a Alianţei Nord-Atlantice.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri