vineri, 29.03.2024
Va trebui, probabil, să ne pregătim de discuţii mai consistente în ceea ce priveşte locul şi aspiraţiile României, pe fondul acestor evoluţii.
Aflată în campanie electorală în Bavaria, doamna Angela Merkel a făcut o declaraţie ce a provocat emoţie: „Vremea în care ne puteam baza pe deplin pe alţii a trecut, într-o anumită măsură. (...) Noi, europenii, trebuie să ne luăm cu adevărat destinul în propriile mâini, desigur în condiţiile prieteniei cu Statele Unite, prieteniei cu Marea Britanie, cu alţi vecini când este posibil, de asemenea cu Rusia. (...) Dar trebuie să fim conştienţi că este nevoie să luptăm noi înşine pentru viitorul nostru, ca europeni, pentru destinul nostru”.
Pentru cei preocupaţi de soliditatea legăturii transatlantice - indiferent dacă se grăbesc sau nu să identifice vinovaţi de o parte sau de alta a oceanului - este un enunţ îngrijorător. Se bucură, probabil, adepţii slăbirii acestei legături sau chiar ai detaşării, indiferent că se află la Washington, la Bruxelles şi în alte capitale europene sau la Moscova. Ar fi bine ca şi unii, şi ceilalţi să mai aştepte puţin.
Ce nu reprezintă acest pasaj: un certificat de deces al NATO, o declaraţie de independenţă, un semn de supunere faţă de Moscova sau altcineva. Ce ar putea reprezenta: un semn că încep în mod serios eforturile de integrare pe linie de politică externă şi de securitate, în paralel cu celelalte domenii. Ce reprezintă în mod cert: un angajament că Germania este dispusă să ofere leadership, în Europa, dar şi un apel la vot în favoarea CDU/CSU.
Să adoptăm ordinea inversă. Potrivit sondajelor de opinie, CDU/CSU s-a desprins convingător de social-democraţi, pe fondul încheierii trimestrului de miere dintre Martin Schulz şi alegătorii germani. Sigur că până la 24 septembrie se pot întâmpla multe, dar se pare că doamna Merkel îşi va menţine postul şi că mai rămâne de stabilit structura viitoarei coaliţii. Donald Trump nu este agreat de publicul german, iar pentru cancelar ar putea fi atractivă o linie asemănătoare cu cea adoptată de Gerhard Schröder în 2002, în raport cu George W. Bush (eventual, fără asperităţile de atunci, pentru că stilul Merkel este mult mai ponderat). În acest context, capacitatea de leadership în UE, serios contestată în contextul crizei migranţilor - dar nu numai atunci - este un atu electoral pentru actualul cancelar. Rostită de un lider de la Berlin, formula „noi, europenii” poate provoca îngrijorări, dar ea sună mult mai bine decât „noi, germanii”.
Probabil că victoria lui Emmanuel Macron, ale cărui priorităţi se armonizează destul de bine cu cele ale partenerilor germani, o situează pe doamna Merkel pe un teren destul de solid atunci când face trimitere la aspectele de securitate şi apărare: acesta este principalul domeniu în care Europa este dependentă de SUA. Nu se ştie dacă va exista consensul necesar pentru ca această temă să fie plasată pe o poziţie similară celor asociate guvernanţei în euro-zonă, cu vitezele diferite şi aşa mai departe. Declaraţia liderului german sugerează, însă, că se va încerca o abordare cuprinzătoare. Incertitudinile şi temerile generate de politicile lui Donald Trump creează o excelentă - dar, totuşi, temporară - fereastră de oportunitate.
Cele câteva cuvinte ale doamnei Merkel nu semnifică, desigur, o reorientare a UE la nivel de mare strategie. Aspiraţia de a juca un rol independent în afacerile mondiale este veche, problema fiind - în trecut, dar şi acum - deficitul de resurse şi de voinţă. Mai devreme sau mai târziu, aceste imperative pot duce la o renegociere destul de cinică a relaţiei UE - Rusia, fără implicarea SUA, indiferent cine se va afla la Casa Albă. Aceasta nu înseamnă că NATO, în forma actuală, va lua prea curând sfârşit: e greu de crezut că vreun stat european ar găsi vreo modalitate mai bună şi mai ieftină de a-şi proteja interesele vitale, iar la Washington opţiunea nu are suficient sprijin politic. Dar, dacă ţările europene (în primul rând, vest-europene) îşi vor afirma identitatea şi vor construi îndelung discutatul pilon separat, coeziunea NATO va avea de suferit, iar sprijinul popular faţă de principiul apărării colective - şi aşa problematic - se va diminua.
Va trebui, probabil, să ne pregătim de discuţii mai consistente în ceea ce priveşte locul şi aspiraţiile României, pe fondul acestor evoluţii. În mod normal, ele ar trebui să pornească de la perspectiva bad case a unei naţiuni puternic divizate, incapabile să-şi amelioreze calitatea guvernării, auto-exclusă din procesul de integrare accelerată pe continent şi tot mai dependentă de voinţa politică a aliaţilor de a semnala că angajamentele de securitate încă sunt valabile, pe fondul unei degradări accentuate a Alianţei Nord-Atlantice.
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Cum e să lucrezi într-o universitate (şi să participi la alegeri)
Ghici cine este blondina din acest tandem liberal indestructibil?
Publicitatea convenției matrimoniale și modificarea acesteia
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |