Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Organizaţiile autonome sunt adversari naturali ai liderilor animaţi de visul unei societăţi omogene şi docile. Cele care mai au, în plus, şi conexiuni cu exteriorul pot fi uşor acuzate de penetrare a instituţiilor statului şi de promovare a unor interese străine.
Se vorbeşte atât de mult despre traiectoria autoritară imprimată Rusiei de preşedintele Vladimir Putin, încât orice înăsprire a tratamentului aplicat organizaţiilor neguvernamentale şi companiilor cu baze în Occident riscă să treacă aproape neobservată. Răfuiala cu societatea civilă internă a început de multă vreme şi continuă la intensitate maximă. Acum, şi ONG-urile străine „indezirabile” resimt o presiune politică tot mai intensă, întrucât preşedintele a promulgat, la sfârşitul săptămânii trecute, o lege care permite interzicerea funcţionării unor asemenea entităţi. Ele vor putea face obiectul unor anchete penale dacă sunt suspectate de acţiuni ce ar duce la subminarea fundamentelor constituţionale ale statului, iar activiştii şi colaboratorii lor riscă ani grei de închisoare.
Evident că printre aceste fundamente se află, la loc de cinste, securitatea naţională. În Rusia, tot mai multe domenii ale vieţii publice sunt „securitizate” - pentru a folosi un termen din vocabularul ştiinţei politice care tinde să intre în vocabularul obişnuit, mai ales atunci când ne referim la non-democraţii. Chiar dacă pare a beneficia (deocamdată) de sprijinul majoritar al populaţiei, regimul Putin este unul de factură autoritară - o etichetă ce-i este ataşată de aproape toţi observatorii serioşi ai scenei politice internaţionale.
Aceia dintre noi care îşi amintesc câte ceva despre epoca lui Gorbaciov ar putea observa că glasnost (transparenţa) s-a impus treptat pe fondul dorinţei multor cetăţeni sovietici ca agenda publică să nu mai fie construită de sus în jos, ci invers. Astfel, temele respective nu au mai putut fi blocate de partidul comunist, indiferent dacă se făcea apel la adevărul ideologic sau la imperativul securităţii naţionale.
Acum, însă, asistăm la un fel de anti-glasnost, la o campanie de reafirmare a monopolului Kremlinului asupra discursului public, în Rusia. Ideologia comunistă a lăsat loc unei mentalităţi autoritare ce încă nu poate aspira la statutul de ideologie, dar care reuneşte într-o manieră destul de coerentă câteva fire clasice ale argumentaţiei antipluraliste. Organizaţiile autonome sunt adversari naturali ai liderilor animaţi de visul unei societăţi omogene şi docile. Cele care mai au, în plus, şi conexiuni cu exteriorul pot fi uşor acuzate de penetrare a instituţiilor statului şi de promovare a unor interese străine.
Nu este nimic surprinzător în această măsură. Relaţiile Rusiei cu Occidentul au evoluat către o stare de adversitate pe care, cel puţin la Moscova, nimeni nu face eforturi să o mascheze. S-a observat adesea că o situaţie internaţională tensionată oferea conducătorilor autoritari ocazia de a folosi potenţialul pericol extern pentru a-şi întări dominaţia asupra supuşilor, pe plan intern. În timp, politica externă şi cea internă se conjugau sub semnul agresivităţii.
O asemenea situaţie poate fi regăsită, astăzi, în Rusia. Imperativele externe şi cele externe ale regimului se împletesc, iar procesul de decuplare între Rusia şi lumea occidentală continuă neabătut. În această privinţă, ONG-urile oferă un exemplu cât se poate de ilustrativ: dacă de firme străine (disciplinate) sau de parteneriate de afaceri ruso-occidentale mai este nevoie, cât de cât, în statul lui Putin, sectorul neguvernamental este inutil şi periculos în modelul „capitalismului de stat” birocratic şi corupt pus la punct sub administraţia Putin.
Fapt este că represiunea nu pare să suscite prea multă opoziţie în rândul populaţiei. Chiar dacă avem grijă să nu subestimăm revolta publică - în regimurile de acest tip, oamenii le fac adesea surprize neplăcute conducătorilor - se pare că vestigiile societăţii civile independente sunt înlăturate în aplauzele sau în indiferenţa celor mai mulţi dintre ruşi.
Pe măsură ce ne îndepărtăm de epoca pluralistă asociată lui Boris Elţîn, ne dăm seama cât de superficiale au fost cuceririle democratice din anii 1990. Ar merita recitite critic discursurile liderilor occidentali din acea perioadă şi mai ales din primii ani ai administraţiei Putin: încărcate de un optimism sincer, ele proiectau, din păcate, o imagine eronată şi periculoasă. Reflecţia nu poate schimba trecutul, dar îi poate ajuta pe oamenii politici să nu mai facă aceleaşi greşeli, în viitor.
Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii “Mihail Kogălniceanu”
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Totul despre evaluarea copiilor din Iaşi care vor împlini 6 ani după începerea clasei pregătitoare
O nouă reţea de gaze, cu peste 1.700 de branşamente, într-o comună de lângă Iaşi
Un arhitect în cursa pentru Primăria Iaşi. Este candidat din partea REPER
Expoziţie de enciclopedii la BCU Iaşi, sub titlul “Universul într-o carte”
Permis reţinut în vederea anulării: mergea beat criţă cu maşina prin sat
S-a aprobat o nouă majorare de tarife la CFR Călători. Intră în vigoare luni
Guvernul PSD și Antibiotice Iași: un parteneriat strategic pentru sănătatea românilor (P)
Diana Şoşoacă: Mă gândesc foarte serios să candidez la primăria Iaşiului. Cred că voi candida
Doliu la Tribunalul Iaşi. „A fost un accident”. O judecătoare abia pensionată a murit la 54 de ani
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Angajat al Primăriei Timișoara, prins de primar copiind la examen cu o cască (P)
Lecția de demagogie politică: Episodul moțiunii de cenzură împotriva Ministerului Agriculturii (P)
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |