Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Bişniţarii din pieţe le încurcă serios afacerilor producătorilor din pieţele ieşene

GALERIE
Andreea Trufanda, Piata AlexandruAndreea Trufanda, Piata Alexandru 1Mihai Cogianu Piata AlexandruNeculai TrufandaNeculai Trufanda 1Oua Piata AlexandruPepeni de Golaesti, Piata AlexxandruPepeni de Golaesti, Piata Alexxandru 1Pepeni de Golaesti, Piata Alexxandru 2Pepeni de Golaesti, Piata Alexxandru 3Petrica din Tomesti, Piata Alexandru 1Piata AlexandruPiata Alexandru 1Piata Alexandru 4Veronica Susanu Piata Alexandru 1
  • Andreea Trufanda, Piata Alexandru
  • Andreea Trufanda, Piata Alexandru 1
  • Mihai Cogianu Piata Alexandru
  • Neculai Trufanda
  • Neculai Trufanda 1
  • Oua Piata Alexandru
  • Pepeni de Golaesti, Piata Alexxandru
  • Pepeni de Golaesti, Piata Alexxandru 1
  • Pepeni de Golaesti, Piata Alexxandru 2
  • Pepeni de Golaesti, Piata Alexxandru 3
  • Petrica din Tomesti, Piata Alexandru 1
  • Piata Alexandru
  • Piata Alexandru 1
  • Piata Alexandru 4
  • Veronica Susanu Piata Alexandru 1
- +

„Aş mai vrea un pic de ordine în pieţele din Iaşi, ca să atragem şi noi clienţi. Ei se duc în supermarketuri, însă dacă ar fi curăţenie şi la noi şi ar închide să nu ne sufle vântul, ar fi altfel”, arată un producător venit în Piaţa Alexandru.

Mizeria din pieţe, tarabele puţine, preţurile prea mici, concurenţa făcută de bişniţari şi numărul prea mare de supermarketuri din oraş sunt principalele nemulţumiri ale producătorilor ieşeni din Piaţa Alexandru. În urma unei vizite făcute în cursul zilei de ieri, pentru a vedea care este pulsul, am găsit problemele cu care se confruntă zi de zi, cei care muncesc pământul. Piaţa Alexandru, care este cea mai mare din oraş, seamănă pe ici pe colo cu un bazar. Pe lângă tarabele cu fructe şi legume şi magazinele cu cărnuri şi brânzeturi, în piaţă mai sunt şi micile standuri cu tot felul de lucruri, de la ace de cusut până la unelte de lucrat pământul, ori oale. Dacă în mijlocul pieţei au loc mai mult comerciaţii, pe stânga cum intri, stau înşiruite tarabele producătorilor. Printre ei şi bişniţari. Mihaela vine să-şi vândă la Iaşi mierea de albine şi roşiile „ochiul boului”. Este de loc din Santa Mare, judeţul Botoşani şi ca mulţi alţii,, vine zilnic la piaţă. „De la mine de acasă şi până la Iaşi este aceeaşi distanţă ca până la Botoşani. Alegem să venim aici pentru că e oraşul mai mare. Plătim 20 de lei chirie pe zi la tarabă. Preţurile sunt mici, dăm foarte ieftin, ca să vindem iar cea mai mare nemulţumire a noastră este că ne fac concurenţă supermarketurile, care au roşii tratate, fără gust”, povesteşte femeia. Acasă are 10 stupi cu albine şi vinde la piaţă cu 25 de lei borcanu dacă mierea este de salcâm ori rapiţă şi cu 20 de lei dacă este polifloră. Alături, Neculai vinde de toate. Are închiriate trei tarabe, iar la două dintre ele vând copiii lui, o fată şi un băiat. Are usturoi, sfeclă, roşii de trei feluri, varză şi vinete. Şi el vine zilnic în sezon şi are un catastif de nemulţumiri. „Aici ne confruntăm cu lipsa locurilor, e aglomerat, nu sunt tarabe suficiente. Trebuie să venim de la ora 3 dimineaţa ca să închiriem. Eu am trei tarabe că am marfă multă, la ora asta mai am acasă în solare. Pentru că am ieşit mai devreme în iunie, am avut preţuri bune, acum au scăzut. Aş mai vrea un pic de ordine în pieţele din Iaşi, ca să atragem şi noi clienţi. Ei se duc în supermarketuri, însă dacă ar fi curăţenie şi la noi şi ar închide să nu ne sufle vântul, ar fi altfel. Aş vrea să fie modernizare pieţele, să vedeţi când vine câte o vijelie cum ne ia umbrelele astea!”, explică Neculai Trufanda din Icuşeni, comuna Victoria. Spune că intermediarii nu prea îl deranjează, deoarece ei cumpără de la alţii şi sunt nevoiţi să dea mai scump, iar el, producător, lasă la preţ şi le ia clienţii.

Strânge bani pentru facultate

Aproape de el vinde Andreea, fiica sa în vârstă de 17 ani. Este elevă în clasa a XII-a la Liceul Al. I. Cuza, din Iaşi, profil filologie, şi în loc să îşi petreacă vacanţa distrându-se, cum fac mulţi dintre colegii ei, Andreea dă o mână de ajutor familiei. Toată vara a vândut legume în piaţă alături de tatăl şi fratele ei. „Vreau să strâng bani pentru facultate, deoarece eu vreau să mă înscriu la Academia de Poliţie din Bucureşti. Observ că după absolvirea oricărei facultăţi din Iaşi, e greu să-ţi găseşti un loc de muncă şi să fie şi bine plătit. În schimb, de la Academie ieşi direct cu loc de muncă”, menţionează tânăra. Pe alt rând, o femeie de 63 de ani face naveta 180 de kilometri, dus-întors, de acasă şi până la Iaşi. Este din Răchiţeni şi vine cu maxi- taxi. Nu aduce multe la piaţă, câteva punguţe de fasole albă şi pestriţă, usturoi, ceapă, morcov, rădăcină de pătrunjel şi frunze de pătrunjel. „Eu acum stau la o tarabă care e încuiată cu lacăt, nu am găsit alta. Sunt care închiriază pe o lună, dar nu vin zilnic în piaţă şi rămân câteodată goale, dar ocupate. Fac 90 de kilometri până la piaţă, dar nu am unde să mă duc. E mai aproape la Roman, dar sunt mulţi şi nu am loc. De dimineaţă merge prost, azi e luni, nici avioanele nu zboară!” spune Veronica Susanu în glumă. Are cinci copii, din care unul în Franţa. Însă fiecare e cu familia lui, ea trebuie să se descurce din ce vinde şi din pensia de 500 de lei. La piaţă vine pentru că trebuie să strângă lemne de foc pentru iarnă. Cu marfa pe tarabă şi cu pastilele în geantă, tanti Veronica aşteptă clienţii, care, „poate vin mai după-amiază”.

Afacere de familie la Horleşti

Dăm şi peste doi fraţi, doi producători din Horleşti, care sunt nemulţumiţi de faptul că mulţi vând, au certificat de producător, dar nu au mers o zi la muncă pe câmp sau în solarii. „Piaţa nu e pentru producători, e pentru comercianţi. Să îi verifice cineva acum să vadă câţi sunt. Noi ne trezim de la ora patru dimineaţa şi ne culcăm la ora 1 noaptea, după ce terminăm de lucru prin sere. Ei nu au dat o sapă în viaţa lor! Vrem să se înregistreze şi ei ca societate comercială, să plătească impozit la stat. În al doilea rând, spaţiul nu este suficient, dacă vii cu 5-6 sortimente de produse, unde le pui pe tarabă? Edilii au promis că fac piaţa pentru comercianţi. În al treilea rând, preţurile sunt prea mici, abia ne acoperă cheltuielile”, mai spune revoltat Mihai Cogianu, în vârstă de 42 de ani, din Horleşti. Producătorul are 7 hectare de teren pe care le lucrează şi doar din asta trăieşte. Alături sunt pepeni şi roşii de Golăeşti, iar femeile spun că anul trecut le-a mers mai bine cu vânzarea, însă anul acesta preţurile sunt foarte mici raportat la munca pe care o depun pe câmp. „Dăm kilogramul de roşii cu 1,5 lei. Sunt care iau roşii de la Galaţi şi câştigă de trei ori mai mult”, explică una dintre vânzătoare. Pepenele costă 1 leu kilogramul, mai scump ca în Kaufland, însă cu alt gust. Şi se mai şi încearcă.

100 de ouă, echivalentul la chiria zilnică din piaţă

Tot în Piaţa Alexandru dăm şi peste un crescător de păsări din Tomeşti. Petrică e producător şi îşi vinde singur marfa în piaţă de 10 ani de zile. Are 2.000 de prepeliţe şi 100 de găini pe producţie, plus pui aflaţi în creştere. Întrebat despre ce-l supără pe el cel mai mult în acest domeniu şi cum vede el lucrurile din perspectiva producătorului local, acesta rămâne puţin pe gânduri. „Noi vorbim la bec, credeţi că ne ia cineva în seamă? Noi suntem cei care plătim taxe, ca să trăiască ei bine. La standul meu plătesc 35 de lei chiria pe zi. Oul costă între 40 de bani şi 80 de bani, în funcţie de mărime. Ia gândiţi-vă, câte ouă trebuie eu să vând ca să plătesc chiria?”, întreabă acesta retoric. După un scurt calcul ne dăm seama că trebuie să vândă cam 100 de ouă de prepeliţă. Ca orice român, spune că are şi el câteva doleanţe. „În primul rând, vreau să se schimbe conducerea ţării. Conduc toţi mincinoşii şi hoţii! Acum 10 ani plăteam chiria tarabei 7 lei, gândiţi-vă de câte ori a crescut până acum. Piaţa asta, aşa am găsit-o, aşa cred că o las, nu mai am niciun fel de aşteptare”, mărturiseşte dezamăgit, producătorul. Nu-i place nici faptul că există atât de multe supermarketuri în oraş. „Mie îmi dă amendă 500 de lei pentru că nu am scris cu litere mai mari calitatea I. Ei aduc marfă din Olanda şi altă ţări, cu toate otrăvurile, şi nu le fac nimic. Aşa merg lucrurile, de asta ne pleacă copii din ţară!” încheie acesta. De cealaltă parte, comercianţii ori bişniţarii se feresc să comenteze. O singură femeie a dorit să vorbească cu noi. Aceasta are o societate prin care vinde ouă de la mai multe ferme de găini din Vaslui. Spune că supermarketurile de la orice colţ de stradă îi încurcă afacerea. „Să nu mai existe supermarketuri în centrul oraşului că se îmbogăţesc străinii, iar noi murim de foame. să le pună la periferie, în nicio ţară nu e ca la noi, nu înţeleg de ce le-a permis”, se întreabă aceasta ridicând din umeri.

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri