Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Bunica ginerelui lui Trump s-a plâns într-un interviu de politica SUA de a nu accepta refugiaţi

GALERIE
Rae Kushner
  • Rae Kushner
- +

Bunica ginerelui lui Donald Trump, Rae Kushner, a povestit într-un interviu suferinţele prin care a trecut pentru că Statele Unite au refuzat să accepte evreii care fugeau de Holocaust, relatează The Guardian. Interviul, acordat în 1982, a fost reluat de presă în condiţiile în care poate fi făcută o paralelă între situaţia de atunci şi ceea ce se întâmplă în prezent, după ce noul preşedinte al SUA a interzis accesul refugiaţilor şi cetăţenilor din şapte ţări musulmane.

Rae Kushner, bunica lui Jared Kushner, a fost unul dintre puţinii membri ai familiei sale care au supravieţuit celui de-al Doilea Război Mondial. Ea a povestit în interviul publicat la Muzeul american al Holocaustului despre dificultăţile pe care le-a întâmpinat ca refugiat evreu în perioada nazistă şi a criticat Statele Unite – cuprinse în perioada respectivă de un sentiment antiimigranţi – pentru reticenţa de a primi victimele.  
 
Bunica lui Kushner s-a născut în 1923, la Novogrudok, un oraş din Polonia ocupat mai întâi de forţele sovietice, apoi de nazişti, care l-au transformat în ghetou evreiesc. Ea, tatăl şi sora ei au reuşit să fugă printr-un tunel şi au trăit într-o pădure timp de nouă luni, după care au traversat mai multe ţări pentru a ajunge într-o tabără de refugiaţi din Italia.
 
Femeia a trăit acolo trei ani şi jumătate, până când rudele sale din Statele Unite au reuşit să îi ajute pe ea şi pe soţul ei, Joseph, pe care îl cunoscuse în Ungaria, să obţină viză pentru SUA.
 
“Câţiva evrei, prieteni ai tatălui meu, care aveau magazine, au abandonat totul şi au fugit în Palestina. (Chiar şi înainte de război – n.r.) le-au spus tatălui meu şi mamei mele ‘Vindeţi tot şi fugiţi’”, a povestit Kushner.
 
“Însă aveam o problemă. Nu ştiam unde să fugim. Nu exista Israelul, cum există acum. Nu era niciun loc unde să poţi să pleci legal. Era foarte greu să obţii viză pentru Statele Unite; dura ani şi ani”, îşi amintea ea în interviu.
 
„Pentru ca o familie cu copii mici să ia totul şi să plece era foarte greu. Dar câteva familii au plecat în Palestina şi au rămas în viaţă. Am simţit antisemitismul. Am simţit că vine ceva, dar nu aveam ce să facem”, a explicat femeia.
 
“Uşile lumii ne erau închise. Ştiţi cât de greu este să ajungi în Israel? Băieţi şi fete stăteau într-o tabără trei sau patru ani înainte de a putea să meargă în Palestina. Să ajungi în America era mai greu. Îţi trimiteai actele şi aşteptai ani la rând înainte să obţii o viză”, a adăugat ea.
 
În fragmentele de interviu publicate de presă, în special de cea israeliană, Kushner îşi aminteşte cum, în 1941, a fost una dintre cele 50 de fete luate de germani şi duse în piaţa din Novogrudok pentru a spăla sângele de pe pietrele unde naziştii tocmai executaseră numeroşi intelectuali.
 
„Germanii i-au împuşcat în timp ce (o orchestră – n.r.) cânta”, a spus ea. „Am pus cadavrele într-o căruţă. Capetele oamenilor atârnau din spatele căruţei”, a adăugat femeia.
 
Povestea lui Kushner despre călătoria sa printr-o Europă ostilă seamănă cu cele ale sirienilor care fug în prezent de război. Scrie The Guardian.
 
„Am coborât din tren în Cehoslovacia”, a afirmat ea. „Toate graniţele ne erau închise. Aşa că am coborât din tren şi ne-am ascuns până când s-a întunecat. Apoi am mers pe jos pe dealuri şi am trecut pe ascuns graniţele. Mergeam toată noaptea şi ne odihneam ziua. Am mers din Cehoslovacia până în Austria şi apoi în Ungaria. Mi-am cunoscut soţul în Ungaria şi ne-am căsătorit”, a povestit bunica ginerelui lui Trump.
 
“Apoi am trecut graniţa din nou, în Italia. Am mers pe jos, în mijlocul nopţii, pentru ca nimeni să nu ne vadă. Am intrat în Italia unde erau două tabere de refugiaţi. Una era la Cremona, iar cealaltă era la Ladislapoli. Am fost instalaţi la Cremona, unde am aşteptat trei ani şi jumătate înainte de a primi actele pentru America”, a adăugat ea.
 
Reflectând asupra Holocaustului, ulterior în interviu, Kushner s-a plâns de politica dură a SUA faţă de refugiaţii evrei, în special faţă de cei aflaţi la bord vasului St. Louis, care a fost întorşi din drum de Statele Unite în 1939.
 
“Pentru evrei, porţile erau închise. Nu am înţeles niciodată acest lucru. Chiar şi preşedintele Roosevelt a ţinut uşile închise. De ce? Vaporul, St. Louis, a fost întors din drum. De ce îi era frică lumii? Nu înţeleg”, a spus ea.
 
Mulţi dintre cei aflaţi la bordul St. Louis au fost ucişi de nazişti şi de aliaţii lor la întoarcerea în Europa.
 
Respingerea refugiaţilor evrei de către SUA, în epoca nazistă a reflectat xenophobia populistă răspândită şi sentimentul antiimigranţi vizând evrei, catolici şi nu numai.
 
Jared Kushner a fost criticat dur pentru că a folosit povestea familiei sale din timpul Holocaustului în campania electorală, pentru a-i apăra pe Trump şi pe apropiaţii acestuia de acuzaţiile de anti-semitism.
 
O editorialistă de la cotidianul israelian Haaretz, Allison Kaplan Sommer, a făcut o legătură directă între susţinerea lui Jared Kushner pentru Trump, decizia preşedintelui american de a interzice accesul refugiaţilor şi a cetăţenilor din şapte ţări musulmane pe teritoriul SUA şi povestea lui Rae. „Din moment ce Kushner însuşi a adus povestea familiei sale din timpul Holocaustului în lupta politică, pare corect să îl obligăm să confrunte modul în care participă acum la provocarea de suferinţe ca cele ale bunicii sale”, a scris jurnalista.
 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri