Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
Cârciuma ieşeană are o veche şi îndreptăţită reputaţie şi a devenit tradiţie şi legendă.
Începând cu vechile grădini cu pivniţe pline de vinuri, din cartierul Tătăraşilor sau al Socolei, la grădina restaurantului Serafimo, cu firma La Vasile Alecsandri, unde poposeau muncitorii de la Atelierele CFR şi gara Socola, să se ospăteze cu fripturi ieftine şi să bea un vin negru dulceag, servit de un patron italian şi hanul Trei Sarmale, în Bucium - în care au visat atât de frumos cei doi fraţi de cruce şi de idealuri Eminescu şi Creangă, până la renumita Bolta Rece a fraţilor Simion şi Panciu Amira, unde te puteai delecta cu vinuri de Cotnari, Bucium şi Uricani, cu fripturile haiduceşti, cighirul vestit, din măruntaie şi mirodenii care atrăgeau toată boema Iaşului (politică, culturală şi artistică), aceste localuri de petrecere au dat faimă vechii capitale moldoveneşti. La Trei Sarmale oprea şi Octav Băncilă să-şi finalizeze tablourile sale. Multe dintre vestitele localuri publice de odinioară, atrăgeau pe mulţi boemi din Bucureşti sau din alte părţi ale ţării. Cele mai multe au dispărut de mult, fără a răpi însă Iaşului faima pe care şi-o menţine şi ca titlu de onoare, dar şi ca titlu decorativ.
Pe lângă localurile amintite mai sus voi meţiona şi alte cârciume şi taverne:
La Lupu Fleică din Sărărie, aproape de strada Sfântul Teodor şi de strada Rece, unde se consuma vin vechi, roşu, de şase ani, de Huşi şi se mâncau nişte fleici pregătite temeinic cu telemea la grătar, în hârtie albă şi murături apetisante. Aici petrecea şi I. L. Caragiale, când venea la Iaşi (şi venea des).
Crâşma Iancuşor: Prietenul Iancuşor, de pe Sărărie, care arendase pe atunci căsuţa Andriescu, în care Vasile Pogor îi descoperise cândva pe Mihai Eminescu şi pe Ion Creangă, frigea pastramă, deasupra unui mare gavanos plin cu jăratec, având alături o roată de mămăligă, şi stropind totul cu vin vechi din podgoriile Şorogarilor. La Iancuşor petreceau cu fripturi din muşchi în vanilie (mujdei de usturoi) şi cu vin bun, doar cei care doreau să se simtă fericiţi.
La Şapte Pulpe, La Picior de Pui, Viaţa Lungă, Parcul Vânătorilor, Manaş Cantar şi Simion Paşcanu, în Hala Mare la Trihub, cu vizitatorii de atunci, şi cu specialităţile lor vestite de vinuri de Cotnari, Uricani, Nicoreşti, cu arta meşterilor bucătari de a păstra aromele bijuteriilor culinare, cu toate soiurile neîntrecute de grătare şi de murături picante, oricine venea se simţea satisfăcut.
Aceste minunate localuri, cârciumi, bodegi, taverne, laolaltă reprezentau viaţa cotidiană şi nocturnă a Iaşului, în anii ce au urmat după primul război mondial.
Relatări din presa vremurilor
Ziaristul C. Săteanu scrie într-unul din ziarul Adevărul din 1936, la pagina Romanul bohemei ieşene:
„În acest mediu îl întâlnim, pe defunctul preot şi profesor universitar Isopescu-Grecul, bucovineanul, care, temperament de boem desăvârşit, neglijent în portul său, când a fost întrebat de către Mitropolitul Pimen al Moldovei, când i s-a prezentat pentru prima oară în audienţă ca să spună cine este, a răspuns că este „Cu voia Înalt Prea Sfinţiei Tale sunt Român! Oleacă preot, oleacă profesor universitar de limbă elină şi o lecuţă... doctor în filologhia clasică. Dzăc, unii proşti că aş hi ştiind şaptispredzăci limbi, că aş hi tradus de-ntâia oară Coranul din Arabă în româneşte, că aş hi dezvelit în biblioteca Vaticanului izvoare necercetate ale vechimii creştinismului în Dacia şi că numele meu suna Visarion-Negrul!..."
Despre acest erou necunoscut, care a murit într-o chilie din curtea Sfintei Mitropolii din Iaşi, ne povesteşte şi Sandu Teleajen, în romanul său Turnuri în apă, din anul 1935, prezentându-l în viaţa sa reală, discutând uneori filosofia Talmudului cu cârciumarii evrei talmudişti de prin Iaşi şi visând în biblioteca sa de toate limbile, viaţa şi epoca din vremurile antice şi clasice...
Păşind în acest mediu, peste pitorescul uliţelor romantice şi solitare, să ne reamintim de vremurile când cei doi mari fraţi de cruce, Eminescu şi Creangă, se ospătau cu fripturi, grătare, cu toate murăturile lor provocatoare şi savurau vinuri din podgoriile moldoveneşti, la o masă îmbelşugată şi dătătoare de bune dispoziţiuni, de visuri şi de evocări melancolice. Şi de aceea, când un nou venit, din acelaşi mediu, intră într-o atare cârciumă, el e salutat cu frăţie, iar unul din boemi prezintă astfel acest local, adevărat cuib de refugiu pentru contemplări: „Să te închini frate, dacă n-ai intrat până azi aici. În odăiţa asta joasă, cu pereţii afumaţi şi c-o singură fereastră, au băut şi au stat la taclale, nopţi întregi, Eminescu şi Creangă. Mai ales primăvara le plăcea să întârzie până se iveau zorile. Atunci se ridicau, ieşeau în lumina dimineţii şi porneau în lungul Sărăriei spre Tătăraşi, purtând în ochi şi în suflete toată cununa Ciricului înflorit...”
Mediul boem era de obicei bine dispus şi vesel. Eroii erau visători, idealişti, care se izbeau mereu de realitate şi de aceea erau uneori profund revoltaţi. Veselia lor era adesea încadrată într-o atmosferă de adâncă tristeţe şi de melancolie...
Amintesc şi de varieteul Tănăsache, din apropierea Râpei galbene, unde se putea servi o cafea bună şi asculta muzica lăutarului şi cântăreţului popular Ghiţă Bălănescu.
În plin centru, unde funcţiona şi Tribunalul Iaşi, la masa din bolta de sub palatul Roznovanu, care prelungea sala restaurantului pentru avocaţii şi funcţionarii juridici, restaurant ţinut de coana Tinca şi soţul ei Bodron cu mustăţile mari ca de husar, veneau de cele mai multe ori şi pictori, şi actorii Teatrului Naţional din Iaşi, pe lângă cei care lucrau acolo, persoane, care aveau să devină mai târziu personaje din romanele timpului.
Prin cârciumile şi bodegile vestite ale Iaşului, se întâlnea boema ieşeană. Acolo, între mesuţe de lemn simplu, bine serviţi şi cu devotament de către patroni şi chelneri, cărturarii şi intelectualitatea ieşeană depănau amintiri şi îşi făceau cele mai măreţe planuri de viitor.
Din păcate nu s-a vrut conservarea niciuneia din faimoasele localuri, iar aşezarea lor cu exactitate, s-a pierdut. Astfel Iaşul a fost oropsit de unele din cele mai pitoreşti clădiri, care erau foarte căutate în timpurile de demult trecute.
Toate aceste lucruri au rămas doar visuri şi aduceri aminte prin gazetele vremii. Astfel de localuri de prin cartierele oraşului au fost plastic zugrăvite şi au decorat acţiuni din diferite volume de amintiri ale scriitorilor, care au pătruns de minune în sufletul mare al ieşenilor, cele mai multe, trecute astăzi, în lumea veşniciei, împreună cu cei care le-au înfiinţat şi descris.
Corneliu CARP
Cuvinte cheie: + Bolta Rece, hanul Trei Sarmale, La Lupu Fleica
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Trei copii au ajuns la spital după ce un copac a căzut peste mașina în care se aflau
IMAGINEA ZILEI: fața occidentală a aeroportului Iași după ce s-a deschis marelui public
4,25 milioane de dolari pentru cel mai scump medicament din lume
Bulevardul Socola, închis pe jumătate. Pe unde au fost deviate autobuzele
VIDEO PRIMELE IMAGINI cu craterul format de prăbușirea dronei, la 8 km de Brăila
Prognoză meteo pentru luna aprilie: Temperaturi peste cele normale. În ce zone sunt anunțate ploi
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |