Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
Cel mai mare proiect de investiţii din judeţ a fost îngropat. Ministerul Energiei arată că nu mai continuă lucrările la barajul de la Lunca Paşcani. Până acum s-au investit peste 100 de milioane de euro. Oficialii ministerului au umflat atât de mult cifrele încât pentru finalizarea şi punerea în funcţiune a capacităţii energetice estimează că ar mai fi nevoie de 125 de milioane de euro, cu mult mai mult decât se credea până acum
Cea mai mare investiţie a statului în judeţul Iaşi este lăsată în paragină şi de către noua guvernare. Proiectul „Amenajarea Hidroenergetică Paşcani” (AHE) a fost iniţiat în anul 1985 şi a fost continuat prin decizii adoptate în 1989, 2002 şi 2006. În ultimii peste 10 ani, de proiect s-a ocupat Hidroelectrica SA, societate cu capital de stat aflată în insolvenţă, dar care a înregistrat profituri semnificative în ultimii ani. Însă şefii Ministerului Energiei spun că societatea „se află în imposibilitate de a finanţa în continuare funcţiunile nonenergetice” ale amenajării, în timp ce continuarea investiţiei în componentele energetice nu se justifică din punct de vedere economic.
Potrivit autorităţii centrale, în ultimii aproape 30 de ani, la acumulare au fost investiţi peste 100 milioane euro. „Restul de executat din devizul general la 1.01.2016, pentru finalizarea lucrărilor la AHE Paşcani şi punerea în funcţiune a capacităţii energetice este de circa 125 milioane euro, fapt ce conduce la un cost de circa 18,5 milioane euro/MW instalat, valoare care nu justifică economic continuarea şi finalizarea acestei amenajări, numai pe considerente energetice (costul este de 9 ori mai mare decât media europeană)”, a arătat Cristian Buşu, secretar de stat în cadrul Ministerului Energiei, într-o adresă publicată pe site-ul Camerei Deputaţilor sub forma unui răspuns la o interpelare a deputatului Petru Movilă (PMP).
De remarcat că, în ultimii doi ani, miniştrii au mai vorbit de un necesar de finanţare pentru finalizarea lucrărilor ori de 90 milioane euro ori de 60 milioane euro, suma prevăzută în devizul din 2016 fiind cea mai mare estimare până acum. Potrivit adresei, investiţiile Hidroelectrica SA de după 2007 au vizat, pe lângă funcţia energetică, şi celelalte funcţiuni ale amenajării. „Acest fapt nu este în concordanţă cu scopul unei societăţi comerciale care constă în maximizarea profitului acesteia. (...) Hidroelectrica SA precizează că prin HG 1202/2010 preţul plătit pentru apa turbinată, în scopul producerii de energie electrică, a fost majorat de 4,23 ori, ceea ce a contribuit la crearea premiselor unei situaţii financiare nefavorabile a societăţii”, a mai spus Buşu.
Hidroelectrica a avut un profit de 250 milioane euro în 2015
În interpelarea sa adresată Ministerului Energiei, deputatul Movilă a subliniat că au fost identificate unele soluţii pentru finalizarea lucrărilor, dar acestea nu sunt puse în practică. El a făcut trimitere la faptul că, în anii 2014 şi 2015, reprezentanţi ai autorităţilor centrale au gândit un plan prin care obiectivul de investiţii să treacă de la Hidroelectrica direct în proprietatea statului, la Ministerul Mediului, şi, ulterior, să fie identificate surse de finanţare europene.
„Barajul de la Lunca Paşcani reprezintă un sprijin real pentru regiunea Moldovei. Finalizarea lucrărilor ar aduce o serie de beneficii importante pentru zona Paşcani. Turbina care a fost montată deja ar produce curent electric prin regularizarea cursului râului, barajul ar urma să asigure apă pentru irigaţii, pentru alimentarea municipiului Paşcani, iar oraşul şi comunele învecinate ar fi ferite de inundaţii”, a arătat Movilă în interpelare. El a subliniat că Hidroelectrica a avut un profit de circa 250 milioane euro (brut) în 2015, similar cu cel din 2014, cu toate că este în stare de insolvenţă. „A devenit în ultimii ani una dintre cele mai profitabile companii de stat”, a mai spus Movilă.
Istoricul proiectului de la Paşcani
Un prim act normativ prin care a fost pornită investiţia de la Paşcani a fost Decretul nr. 403/1985. În nota de comandă a actului de aprobare se preciza că în cadrul proiectului va fi realizată o acumulare cu un volum de 68,7 milioane mc apă. Acumularea putea asigura irigarea unei suprafeţe de 46.000 ha în judeţele Iaşi şi Neamţ. Un alt doilea act normativ a vizat realizarea centralei hidroelectrice, proiectul fiind aprobat în 1989. Lucrările efectuate în perioada comunistă au intrat în conservare după Revoluţie, abia în 2002 fiind emisă o nouă hotărâre.
La vremea respectivă, Guvernul a decis ca Hidroelectrica să preia centrala de la Termoelectrica, în acest sens fiind semnat un protocol în iulie 2002. „După preluare, finanţarea acestui obiectiv a fost asigurată de Hidroelectrica SA”, a precizat oficialul Ministerului Energiei. Nota de comandă aferentă actului de aprobare a obiectivului de investiţii prevedea o putere instalată de 11,9 MW. În acelaşi timp, de acumularea Paşcani se ocupa Consiliul Naţional al Apelor. În iunie 2006, cele două obiective de investiţii „Acumularea Paşcani” şi „Centrala hidroelectrică Paşcani pe râul Siret” s-au unit în proiectul „Amenajarea Hidroenergetică Paşcani”, proiect gestionat de Hidroelectrica.
„După preluarea acestui obiectiv de investiţii, Hidroelectrica SA a făcut eforturi considerabile pentru susţinerea, continuarea şi finanţarea din sursele proprii ale societăţii a lucrărilor la un obiectiv cu folosinţe complexe”, a mai precizat Buşu. Lucrările în cadrul proiectului au fost sistate în anul 2012.
Cuvinte cheie: + baraj, Lunca Paşcani, cruce
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
VIDEO PRIMELE IMAGINI cu craterul format de prăbușirea dronei, la 8 km de Brăila
Prognoză meteo pentru luna aprilie: Temperaturi peste cele normale. În ce zone sunt anunțate ploi
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |