Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Cruce de 100 milioane euro peste cea mai mare investiție din județul Iași

GALERIE
barajul de la Lunca Paşcani.
  • barajul de la Lunca Paşcani.
- +

Cel mai mare proiect de investiţii din judeţ a fost îngropat. Ministerul Energiei arată că nu mai continuă lucrările la barajul de la Lunca Paşcani. Până acum s-au investit peste 100 de milioane de euro. Oficialii ministerului au umflat atât de mult cifrele încât pentru finalizarea şi punerea în funcţiune a capacităţii energetice estimează că ar mai fi nevoie de 125 de milioane de  euro, cu mult mai mult decât se credea până acum

Cea mai mare investiţie a statului în judeţul Iaşi este lăsată în paragină şi de către noua guvernare. Proiectul „Amenajarea Hidroenergetică Paşcani” (AHE) a fost iniţiat în anul 1985 şi a fost continuat prin decizii adoptate în 1989, 2002 şi 2006. În ultimii peste 10 ani, de proiect s-a ocupat Hidroelectrica SA, societate cu capital de stat aflată în insolvenţă, dar care a înregistrat profituri semnificative în ultimii ani. Însă şefii Ministerului Energiei spun că societatea „se află în imposibilitate de a finanţa în continuare funcţiunile nonenergetice” ale amenajării, în timp ce continuarea investiţiei în componentele energetice nu se justifică din punct de vedere economic.

Potrivit autorităţii centrale, în ultimii aproape 30 de ani, la acumulare au fost investiţi peste 100 milioane euro. „Restul de executat din devizul general la 1.01.2016, pentru finalizarea lucrărilor la AHE Paşcani şi punerea în funcţiune a capacităţii energetice este de circa 125 milioane euro, fapt ce conduce la un cost de circa 18,5 milioane euro/MW instalat, valoare care nu justifică economic continuarea şi finalizarea acestei amenajări, numai pe considerente energetice (costul este de 9 ori mai mare decât media europeană), a arătat Cristian Buşu, secretar de stat în cadrul Ministerului Energiei, într-o adresă publicată pe site-ul Camerei Deputaţilor sub forma unui răspuns la o interpelare a deputatului Petru Movilă (PMP).

De remarcat că, în ultimii doi ani, miniştrii au mai vorbit de un necesar de finanţare pentru finalizarea lucrărilor ori de 90 milioane euro ori de 60 milioane euro, suma prevăzută în devizul din 2016 fiind cea mai mare estimare până acum. Potrivit adresei, investiţiile Hidroelectrica SA de după 2007 au vizat, pe lângă funcţia energetică, şi celelalte funcţiuni ale amenajării. „Acest fapt nu este în concordanţă cu scopul unei societăţi comerciale care constă în maximizarea profitului acesteia. (...) Hidroelectrica SA precizează că prin HG 1202/2010 preţul plătit pentru apa turbinată, în scopul producerii de energie electrică, a fost majorat de 4,23 ori, ceea ce a contribuit la crearea premiselor unei situaţii financiare nefavorabile a societăţii”, a mai spus Buşu.  

Hidroelectrica a avut un profit de 250 milioane euro în 2015 

În interpelarea sa adresată Ministerului Energiei, deputatul Movilă a subliniat că au fost identificate unele soluţii pentru finalizarea lucrărilor, dar acestea nu sunt puse în practică. El a făcut trimitere la faptul că, în anii 2014 şi 2015, reprezentanţi ai autorităţilor centrale au gândit un plan prin care obiectivul de investiţii să treacă de la Hidroelectrica direct în proprietatea statului, la Ministerul Mediului, şi, ulterior, să fie identificate surse de finanţare europene.

„Barajul de la Lunca Paşcani reprezintă un sprijin real pentru regiunea Moldovei. Finalizarea lucrărilor ar aduce o serie de beneficii importante pentru zona Paşcani. Turbina care a fost montată deja ar produce curent electric prin regularizarea cursului râului, barajul ar urma să asigure apă pentru irigaţii, pentru alimentarea municipiului Paşcani, iar oraşul şi comunele învecinate ar fi ferite de inundaţii”, a arătat Movilă în interpelare. El a subliniat că Hidroelectrica a avut un profit de circa 250 milioane euro (brut) în 2015, similar cu cel din 2014, cu toate că este în stare de insolvenţă. „A devenit în ultimii ani una dintre cele mai profitabile companii de stat”, a mai spus Movilă.  

Istoricul proiectului de la Paşcani 

Un prim act normativ prin care a fost pornită investiţia de la Paşcani a fost Decretul nr. 403/1985. În nota de comandă a actului de aprobare se preciza că în cadrul proiectului va fi realizată o acumulare cu un volum de 68,7 milioane mc apă. Acumularea putea asigura irigarea unei suprafeţe de 46.000 ha în judeţele Iaşi şi Neamţ. Un alt doilea act normativ a vizat realizarea centralei hidroelectrice, proiectul fiind aprobat în 1989. Lucrările efectuate în perioada comunistă au intrat în conservare după Revoluţie, abia în 2002 fiind emisă o nouă hotărâre.

La vremea respectivă, Guvernul a decis ca Hidroelectrica să preia centrala de la Termoelectrica, în acest sens fiind semnat un protocol în iulie 2002. „După preluare, finanţarea acestui obiectiv a fost asigurată de Hidroelectrica SA”, a precizat oficialul Ministerului Energiei. Nota de comandă aferentă actului de aprobare a obiectivului de investiţii prevedea o putere instalată de 11,9 MW. În acelaşi timp, de acumularea Paşcani se ocupa Consiliul Naţional al Apelor. În iunie 2006, cele două obiective de investiţii „Acumularea Paşcani” şi „Centrala hidroelectrică Paşcani pe râul Siret” s-au unit în proiectul „Amenajarea Hidroenergetică Paşcani”, proiect gestionat de Hidroelectrica.

„După preluarea acestui obiectiv de investiţii, Hidroelectrica SA a făcut eforturi considerabile pentru susţinerea, continuarea şi finanţarea din sursele proprii ale societăţii a lucrărilor la un obiectiv cu folosinţe complexe”, a mai precizat Buşu. Lucrările în cadrul proiectului au fost sistate în anul 2012.

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri