Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
Aţi auzit, desigur, de multe ori, zicala „norocul şi-l face omul”. Credeţi că e aşa? Sau, dimpotrivă, sunteţi dintre cei care cred că tot ceea ce se întâmplă în viaţă este în afara controlului nostru şi, dacă ai noroc, bine de tine, dacă n-ai, n-ai şi gata. Credeţi, adică, în hazardul care ne poate face bine sau rău, fără nicio contribuţie din partea noastră, în „soarta” norocoasă ori nenorocoasă care face ca unor oameni să le meargă bine în viaţă, iar altora - mai curând rău?
În ultimele decenii, acest subiect a devenit obiectul unor investigaţii ştiinţifice. Printre cei ce s-au aplecat asupra fascinantei teme a norocului în viaţă se află specialişti în psihologie, calcul probabilistic şi altele.
Un astfel de specialist va fi călăuza noastră în descoperirea secretelor norocului şi ale opusului său, ghinionul.
Ghidul nostru pe calea norocului este un expert: dr. Richard Wiseman, de profesie psiholog - în prezent profesor la Universitatea Hertfordshire, din Marea Britanie -, un specialist respectat în domeniu şi autor al unor cărţi de succes.
Fără a contrazice ideea că întâmplarea există, el insistă totuşi asupra ideii că o mare parte din responsabilitatea pentru felul în care le merge oamenilor în viaţă le revine lor înşişi, că probabilitatea de a ne merge bine poate fi influenţată în mod conştient, că putem, efectiv, să ne sporim considerabil şansele de a ni se întâmpla lucruri bune - adică "norocul - prin propriile atitudini, comportamente, acţiuni.
Interesant este că Richard Wiseman a fost - înainte de a deveni psiholog - iluzionist. Prin urmare, ştie multe despre deosebirea dintre iluzie şi realitate, despre felul în care oamenii pot fi făcuţi să creadă că văd lucruri care nu există şi despre felul în care credinţele iraţionale de tot felul influenţează vieţile oamenilor (de exemplu, superstiţiile şi convingerea că destinul ţi-e stabilit dinainte de a te naşte şi nu poţi să-l schimbi, orice ai face.)
Richard Wiseman este autorul unor studii şi experimente care au arătat că, realmente, oamenii pot deveni mai norocoşi, adică mai predispuşi la apariţia, în viaţa lor, a unor întâmplări benefice; dar asta cu condiţia de a acţiona, nu de a sta cu braţele încrucişate, aşteptând norocul să pice din cer (şi plângându-se că nu pică).
Studiile s-au întins pe durata mai multor ani şi au implicat sute de persoane, de la adolescenţi de 18 ani până la pensionari de peste 80 de ani.
Iar concluzia e poate dezamăgitoare pentru unii (cei care preferă să creadă în destin), dar încurajatoare pentru alţii: nu ne naştem cu norocul după noi, dar există printre noi persoane care, fără să îşi dea seama, aplică, în viaţa de zi cu zi, câteva principii de bază (patru, a descoperit Wiseman) care "creează" norocul de invidiat de care par să se bucure aceste persoane.
Şi e încă mai încurajator faptul că putem "face ceva", putem recurge la aceste principii, le putem aplica în mod conştient pentru a spori numărul de evenimente benefice în viaţa fiecăruia dintre noi. Nu e vrăjitorie, nu e paranormal, nu e nimic de natură neexplicată ştiinţific - e vorba doar de psihologie, de cunoaşterea mecanismelor ce ne influenţează comportamentul, de înţelegerea influenţei pe care aceste comportamente o pot avea asupra desfăşurării evenimentelor în viaţa unui om.
Cine-i norocos?
Echipa lui Wiseman a început prin a întreprinde un sondaj, menit să arate:
1) câţi dintre oameni se consideră norocoşi şi câţi ghinionişti;
2) dacă norocul tinde să fie concentrat într-un domeniu sau două ale vieţii ori acoperă toate aspectele acesteia.
Sondajul a avut loc la Londra: timp de o săptămână, în centrul aglomerat al oraşului, la diferite ore, profesorul şi studenţii săi au abordat un mare număr de persoane, punându-le întrebări despre rolul pe care norocul îl juca în vieţile lor, în general, şi despre cât de norocoşi se considerau în ceea ce priveşte cariera, sănătatea, relaţiile amoroase, viaţa familială, latura financiară...
Şi iată ce au constatat:
- 50% dintre respondenţi au afirmat că se consideră norocoşi
- 14% au declarat că se cred ghinionişti
- 36% au fost "neutri" - nu se simţeau nici deosebit de norocoşi, nici din cale-afară de ghinionişti
Iar cei care declarau că sunt norocoşi avea, în general, tendinţa de a spune că se bucurau de noroc pe toate planurile.
Textul integral, pe descopera.ro
Cuvinte cheie: + noroc, ghinion, explicatii, Richard Wiseman
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
IMAGINEA ZILEI: fața occidentală a aeroportului Iași după ce s-a deschis marelui public
4,25 milioane de dolari pentru cel mai scump medicament din lume
Bulevardul Socola, închis pe jumătate. Pe unde au fost deviate autobuzele
VIDEO PRIMELE IMAGINI cu craterul format de prăbușirea dronei, la 8 km de Brăila
Prognoză meteo pentru luna aprilie: Temperaturi peste cele normale. În ce zone sunt anunțate ploi
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |