Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
Pereţii cenuşii, rugoşi şi patinaţi ai Muzeului de Artă din cadrul Complexului Naţional Muzeal Moldova, aflat în plin proces de renovare, inspiră vizitatorului o atmosferă decadentă. Subliniind farmecul burghez al acestei categorii estetice specifice sfârşitului de secol nouăsprezece, în mijlocul sălii de expoziţie, deschisă cu acest prilej publicului numeros, tronează o masă îmbelşugată, deasupra căreia candelabrele ruginite aruncă o lumină pe cât de vetustă, pe atât de stranie. În fundal, o soprană acompaniată de un cvartet sugerează privitorului că se află în faţa unei transpuneri scenografice a unui citat din capodopera felliniană Roma.
Această atentă punere în scenă constituie, în termenii istoricilor de artă, o enormă instalaţie, adică un ansamblu artistic tridimensional compus, în acest caz, din picturi, animale împăiate extrase din muzeul de istorie naturală, acompaniate de o lucrare video. Expoziţia exprimă neîndoielnic dorinţa de a realiza o operă de artă totală - acel Gesamtkunstwerkcăutat de Richard Wagner. Referinţele cinematografice abundente se combină cu cele din istoria artelor vizuale. Regăsim citate din Andy Warhol, Leonardo da Vinci, Francis Bacon, Gerhard Richter, Constantin Brâncuşi şi Michelangelo - şi poate din literatură (Mircea Cărtărescu?). Amplasarea acestei instalaţii în Muzeul de Artă, aflat într-un stadiu de suspendare temporară a activităţii sale, nu este întâmplătoare. Ea sugerează faptul că situaţia artei contemporane, şi în subsidiar, a istoriei şi instituţiilor menite a o conserva, precum muzeele, reprezintă un important subiect de reflecţie pentru autorul acestei instalaţii artistice - Felix Aftene, un nume binecunoscut publicului ieşean a cărui carieră internaţională pare a deveni tot mai promiţătoare.
Indubitabil, expoziţia cu titlul ”Taxidermia” deschisă în cadrul Complexului Muzeal Moldova sub curatoriatul Valentinei Druţu marchează o ruptură notabilă în practica artistică a lui Felix Aftene. Prin intermediul acestui ansamblu artistic, Aftene pare a se dezice parţial de imaginarul picturilor sale anterioare, cantonat în sfera unui suprarealism cu accente mitologice şi magice şi populat cu heruvimi hieratici, arhangheli care stau să cadă în păcat şi feciorelnice apariţii concupiscente pe fundalul negru al unei istorii care s-a oprit în loc, dar păstrând urmele unui soi de realism magic, asemenea celui practicat în literatură de Gabriel Garcia Marquez, potrivit căruia epifanii din alte lumi pot oricând să irumpă în cotidianul sordid specific societăţilor post-industriale. Astfel, în unele dintre tablourile expuse, Icari zboară sisific deasupra unor fabrici părăsite ce sugerează lagărele de concentrare, animalele împăiate se antropomorfizează şi realizează activităţi misterioase. Între acestea, limita dintre condiţia umană şi cea animală este încontinuu chestionată, producând o ambiguitate cu tente suprarealiste. Picturile expuse în cadrul acestei instalaţii sunt ele însele rezultatul unei serii de acte performative, în care artistul îşi înscenează fragmente din operele sale de tinereţe, sau realizează acţiuni artistice în cadrul Muzeului de Ştiinţele Naturii, alături de animale împăiate care asistă la aceste acţiuni cu aspect ritualic în care artistul transpune, cu ajutorul propriului corp, sculpturi şi acţiuni artistice celebre.
După cum o mărturiseşte şi titlul acestei expoziţii, care s-a bucurat de un succes de public răsunător, teza centrală exprimată de artist prin intermediul unor limbaje artistice variate (sculptură, pictură, artă video şi performance) este aceea a migraţiei formei lipsită de temeiuri care, în opinia artistului, ar fi caracteristică culturii contemporane. Voit sau nu, autorul pare a asuma astfel o atitudine specifică mai curând postmodernismului deceniilor trecute, potrivit căreia lumea în care trăim este compusă din imagini mai curând decât din obiecte, din simulacre care se substituie realităţii şi fac imposibilă discernerea între imitaţie şi copie, între adevărat şi fals, între iluzie şi realitate. Potrivit acestei atitudini, formele artistice ies la rândul lor din locul pe care îl ocupau în istoria artei şi se plimbă nestingherite în cotidian.
Fără a risca prea mult, putem afirma faptul că ”Taxidermia” semnalează reintrarea în istorie a lui Felix Aftene. Sau, cum ar fi spus Emil Cioran, ea marchează ”căderea sa în timp”, momentul în care Felix Aftene se reinventează pe sine ca ventiloc, prin corpul căruia fragmente din istoria artei strălucesc pentru o clipă şi apoi se pierd în neant, afirmând absurdul condiţiei artistice contemporane. În acest ansamblu, deopotrivă baroc, prin eclectism şi ornamentaţie, şi decadent prin asocierea între opulenţă şi decrepitudine, precum şi prin afirmarea necondiţionată a excesului, artistul contemporan apare asemenea unui simptom al timpului său. Pentru artistul ieşean, acest lucru semnalează o ieşire salutară din atitudinea specifică unei conştiinţe artistice provinciale, multă vreme cantonată în afara istoriei, pe fundalul anistoric al timpului mitic. Iar incertitudinea actuală privind condiţia artistului în societate, excesul formal făcut posibil de accesul la arta occidentală a artiştilor de după 1990, precum şi lipsa de direcţie a artei contemporane par a-şi pune amprenta asupra acestui artist tot mai provocator care, parafrazând titlul uneia dintre expoziţiile sale anterioare, pare a se întreba acum: ”cine este, astăzi, artistul?”.
Cristian Nae este profesor asociat al Departementului de Istoria şi Teoria Artei în cadrul Universităţii de Arte „George Enescu” din Iaşi
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
VIDEO Puștan de 12 ani, filmat conducând un BMW prin Verești/Suceava
Trei copii au ajuns la spital după ce un copac a căzut peste mașina în care se aflau
IMAGINEA ZILEI: fața occidentală a aeroportului Iași după ce s-a deschis marelui public
4,25 milioane de dolari pentru cel mai scump medicament din lume
Bulevardul Socola, închis pe jumătate. Pe unde au fost deviate autobuzele
VIDEO PRIMELE IMAGINI cu craterul format de prăbușirea dronei, la 8 km de Brăila
Prognoză meteo pentru luna aprilie: Temperaturi peste cele normale. În ce zone sunt anunțate ploi
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |