Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Decadenţă şi istorie: ”căderea în timp” a lui Felix Aftene

GALERIE
10Pan taxidermiaafis felix aftene iunie 2014_cpan expo taxidermiataxidermia panTrofeul130x100 axp 2014
  • 10Pan taxidermia
  • afis felix aftene iunie 2014_c
  • pan expo taxidermia
  • taxidermia pan
  • Trofeul130x100 axp 2014
- +
În acest ansamblu, deopotrivă baroc, prin eclectism şi ornamentaţie, şi decadent prin asocierea între opulenţă şi decrepitudine, precum şi prin afirmarea necondiţionată a excesului, artistul contemporan apare asemenea unui simptom al timpului său.

Pereţii cenuşii, rugoşi şi patinaţi ai Muzeului de Artă din cadrul Complexului Naţional Muzeal Moldova, aflat în plin proces de renovare, inspiră vizitatorului o atmosferă decadentă. Subliniind farmecul burghez al acestei categorii estetice specifice sfârşitului de secol nouăsprezece, în mijlocul sălii de expoziţie, deschisă cu acest prilej publicului numeros, tronează o masă îmbelşugată, deasupra căreia candelabrele ruginite aruncă o lumină pe cât de vetustă, pe atât de stranie. În fundal, o soprană acompaniată de un cvartet sugerează privitorului că se află în faţa unei transpuneri scenografice a unui citat din capodopera felliniană Roma.

Această atentă punere în scenă constituie, în termenii istoricilor de artă, o enormă instalaţie, adică un ansamblu artistic tridimensional compus, în acest caz, din picturi, animale împăiate extrase din muzeul de istorie naturală, acompaniate de o lucrare video. Expoziţia exprimă neîndoielnic dorinţa de a realiza o operă de artă totală - acel Gesamtkunstwerkcăutat de Richard Wagner. Referinţele cinematografice abundente se combină cu cele din istoria artelor vizuale. Regăsim citate din Andy Warhol, Leonardo da Vinci, Francis Bacon, Gerhard Richter, Constantin Brâncuşi şi Michelangelo - şi poate din literatură (Mircea Cărtărescu?). Amplasarea acestei instalaţii în Muzeul de Artă, aflat într-un stadiu de suspendare temporară a activităţii sale, nu este întâmplătoare. Ea sugerează faptul că situaţia artei contemporane, şi în subsidiar, a istoriei şi instituţiilor menite a o conserva, precum muzeele, reprezintă un important subiect de reflecţie pentru autorul acestei instalaţii artistice - Felix Aftene, un nume binecunoscut publicului ieşean a cărui carieră internaţională pare a deveni tot mai promiţătoare.

Indubitabil, expoziţia cu titlul ”Taxidermia” deschisă în cadrul Complexului Muzeal Moldova sub curatoriatul Valentinei Druţu marchează o ruptură notabilă în practica artistică a lui Felix Aftene. Prin intermediul acestui ansamblu artistic, Aftene pare a se dezice parţial de imaginarul picturilor sale anterioare, cantonat în sfera unui suprarealism cu accente mitologice şi magice şi populat cu heruvimi hieratici, arhangheli care stau să cadă în păcat şi feciorelnice apariţii concupiscente pe fundalul negru al unei istorii care s-a oprit în loc, dar păstrând urmele unui soi de realism magic, asemenea celui practicat în literatură de Gabriel Garcia Marquez, potrivit căruia epifanii din alte lumi pot oricând să irumpă în cotidianul sordid specific societăţilor post-industriale. Astfel, în unele dintre tablourile expuse, Icari zboară sisific deasupra unor fabrici părăsite ce sugerează lagărele de concentrare, animalele împăiate se antropomorfizează şi realizează activităţi misterioase. Între acestea, limita dintre condiţia umană şi cea animală este încontinuu chestionată, producând o ambiguitate cu tente suprarealiste. Picturile expuse în cadrul acestei instalaţii sunt ele însele rezultatul unei serii de acte performative, în care artistul îşi înscenează fragmente din operele sale de tinereţe, sau realizează acţiuni artistice în cadrul Muzeului de Ştiinţele Naturii, alături de animale împăiate care asistă la aceste acţiuni cu aspect ritualic în care artistul transpune, cu ajutorul propriului corp, sculpturi şi acţiuni artistice celebre.

După cum o mărturiseşte şi titlul acestei expoziţii, care s-a bucurat de un succes de public răsunător, teza centrală exprimată de artist prin intermediul unor limbaje artistice variate (sculptură, pictură, artă video şi performance) este aceea a migraţiei formei lipsită de temeiuri care, în opinia artistului, ar fi caracteristică culturii contemporane. Voit sau nu, autorul pare a asuma astfel o atitudine specifică mai curând postmodernismului deceniilor trecute, potrivit căreia lumea în care trăim este compusă din imagini mai curând decât din obiecte, din simulacre care se substituie realităţii şi fac imposibilă discernerea între imitaţie şi copie, între adevărat şi fals, între iluzie şi realitate. Potrivit acestei atitudini, formele artistice ies la rândul lor din locul pe care îl ocupau în istoria artei şi se plimbă nestingherite în cotidian.

Fără a risca prea mult, putem afirma faptul că ”Taxidermia” semnalează reintrarea în istorie a lui Felix Aftene. Sau, cum ar fi spus Emil Cioran, ea marchează ”căderea sa în timp”, momentul în care Felix Aftene se reinventează pe sine ca ventiloc, prin corpul căruia fragmente din istoria artei strălucesc pentru o clipă şi apoi se pierd în neant, afirmând absurdul condiţiei artistice contemporane. În acest ansamblu, deopotrivă baroc, prin eclectism şi ornamentaţie, şi decadent prin asocierea între opulenţă şi decrepitudine, precum şi prin afirmarea necondiţionată a excesului, artistul contemporan apare asemenea unui simptom al timpului său. Pentru artistul ieşean, acest lucru semnalează o ieşire salutară din atitudinea specifică unei conştiinţe artistice provinciale, multă vreme cantonată în afara istoriei, pe fundalul anistoric al timpului mitic. Iar incertitudinea actuală privind condiţia artistului în societate, excesul formal făcut posibil de accesul la arta occidentală a artiştilor de după 1990, precum şi lipsa de direcţie a artei contemporane par a-şi pune amprenta asupra acestui artist tot mai provocator care, parafrazând titlul uneia dintre expoziţiile sale anterioare, pare a se întreba acum: ”cine este, astăzi, artistul?”.  

Cristian Nae este profesor asociat al Departementului de Istoria şi Teoria Artei în cadrul Universităţii de Arte „George Enescu” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri