Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Decalajul dintre Moldova şi restul ţării va creşte. Este nevoie de infrastructură şi educaţie

GALERIE
Sigfried Nuresan
  • Sigfried Nuresan
- +

 Europarlamentarul Siegfried Mureşan, negociator şef din partea Parlamentului European pentru Bugetul UE şi purtător de cuvînt al Partidului Popular European, în dialog cu jurnalistul Alexandru Lăzescu.

 

- Au avut loc recent dezbateri în Parlamentul European pe tema situaţiei statului de drept din România. Ulterior a fost votată şi o rezoluţie în Parlamentul European, cu un scor covîrşitor, 473 la 151, critică faţă de România. În acest context reprezentanţii actualei puteri de la Bucureşti, inclusiv primul ministru, au fost extrem de combativi considerînd criticile exagerate şi nedrepte. Cum este văzută în acest moment România la Bruxelles?

- Dezbaterea din Parlamentul European a reliefat două idei. în primul rând a arătat că Uniunea Europeană cunoaşte exact situaţia din România. Uniunea Europeană cunoaşte exact ce modificări doreşte coaliţia de guvernare să aducă la legislaţia română, iar Uniunea Europeană vede şi de doi ani de zile că poporul român iese în piaţă pentru valori europene, că oamenii sunt pro-europeni. Cel de-al doilea lucru vizibil este faptul că PSD şi ALDE sunt izolate în Europa. Acest lucru este rău pentru România. Căci europarlamentarii PSD, acum dar şi în viitor, în următorii 5 ani de zile, nu vor putea livra nimic pentru oameni. Cît priveşte ALDE, acolo preşedintele grupului ALDE din Parlamentul European scrie articole despre viitorul Uniunii Europene cu un fost premier al României, Dacian Cioloş. Deci vreau să spun foarte clar că ALDE este pe făraş din grupul liberalilor europeni, ei sunt izolaţi acolo, la fel cum PSD este izolat la socialiştii europeni. Eu am văzut un prim ministru izolat, care are nevoie de translator pentru a spune “Bună ziua.” România pierde astfel oportunităţi de pe urma reprezentării de către un prim-ministru care nu mai este credibil şi care pur şi simplu nu are la dispoziţie instrumentele pentru a juca în Liga Campionilor în materie de politică europeană. Instrumentele, calităţile cu care este înzestrată Viorica Dăncilă nu sunt suficiente pentru a reprezenta cu bine ţara în Europa.

- Dacă ne uităm, de data aceasta, cum se văd lucrurile la Bucureşti avem o adevărată falie, nu doar în zona politică ci şi în mass media. Opoziţia şi o parte din mass media scot în evidenţă izolarea europeană a actualului guvern. De partea cealaltă se merge pe idea că Bruxelles-ul este părtinitor, ignoră chestiunea protocoalelor şi amestecul serviciilor secrete în justiţie. În plus, cîştigă teren un curent, nu i-aş spune neapărat anti Uniunea Europeană, dar un curent care cere României şi în general reprezentanţilor români să fie mai fermi în relaţia cu UE. Iar tensiunile în creştere dintre Statele Unite şi UE riscă să creze dificultăţi suplimentare în relaţia Bucureşti – Bruxelles. În plus, suntem într-o situaţie internaţională delicată, cu conflicte şi situaţii încordate în imediata noastră apropiere.

- Sunt multe lucruri importate pe care le-aţi spus şi care merită un răspuns. În primul rând, pentru UE valorile europene nu vor fi negociabile, în viitorul apropiat. E bine că este aşa. Ele sunt ancorate în tratatul UE în articolul 2 şi le ştim cu toţii: Justiţie, Stat de drept, Libertatea de exprimare, Libertatea presei. Ele nu vor fi negociabile, iar asta înseamnă că UE va folosi toate instrumentele pe care le are la dispoziţie pentru a apăra aceste valori. Iar dacă instrumentele pe care le are la dipoziţie sunt insuficiente, atunci UE va reflecta şi la crearea unor noi instrumente. UE va fi mai fermă în a apăra valorile europene, căci puterea UnE stă în regulile pe care ni le-a dat şi în respectarea acestor reguli. Pe măsură ce UE va fi mai fermă în a apăra valorile europene, politicienii care acţionează contra acestor valori vor deveni tot mai eurosceptici, adică pe măsură ce UE va fi mai fermă în a apăra statul de drept din România, Liviu Dragnea va deveni tot mai eurosceptic. Iar această luptă va fi una pe care în mod evident pro-europenii o vor câştiga, căci beneficiile apartenenţei la UE sunt mult mai numeroase. Trebuie să le explicăm asta oamenilor. Iar cei care se joacă cu viitorul european al României trebuie să înţeleagă care sunt şi consecinţele. Eu sunt convins că românii sunt în majoritate pro-europeni, iar dacă vor înţelege că sunt oameni politici dispuşi să sacrifice modul de viaţă, pentru propria lor libertate, nu cred că cetăţenii vor da câştig de cauză acestor politicieni.

Izolarea duce la sărăcie. A sosit timpul să spunem oamenilor că populiştii nu au soluţii

- Da, sigur, numai că lucrurile probabil vor deveni ceva mai complicate într-un viitor Parlament European şi în general într-o ecuaţie de putere în Europa care se va mişca către o influenţă mai importantă a curentelor eurosceptice. Cred că lucrurile astea vor deveni ceva mai complicate, nu credeţi, în viitorul Parlamentului European?

- Categoric da. Şi tocmai de aceea a sosit timpul unei confruntări mai clare cu populiştii, cu euroscepticii şi cu naţionaliştii întorşi cu faţa spre trecut. Izolarea duce la sărăcie şi cred că a sosit timpul să spunem oamenilor că populiştii nu au soluţii, să spunem oamenilor că oriunde populiştii au venit la putere sunt în dificultate. Uitaţi-vă la Grecia, ţara care avea prognozată o creştere economică de 5 procent. Când populistul de stânga Alexis Tsipras a venit la putere, după jumătate de an de guvernare populistă a ajuns la sfârşitul anului la o scădere economică de 2,5 procente. Sau la Marea Britanie, tot cu laptele şi mierea promisă de populişti înainte de referendum. Nu curg acum. Trebuie să spunem oamenilor că populiştii nu au soluţii, nu trebuie să le permitem să dicteze termenii dezbaterii. Modul corect de a-ţi reprezenta ţara în Europa este următorul: da, ferm, dar competent, înţelegând şi interesul celui cu care negociezi. Să nu adopţi un limbaj dublu, Deci, acest proces de umflare în pene pe care îl vedem la reprezentanţii Guvernului nu va duce niciunde, vor ajunge la eşec, fiindcă lumea înţelege exact că ei servesc doar propria lor agendă. Ţara noastră are nevoie de Europa, dar Guvernul nu este capabil să gestioneaze această relaţie în interesul ţării. Această confruntare inutilă şi mai ales iraţională nu le va aduce câştig de cauză.

- Situaţia este cu atît mai complicată cu cît începînd de anul viitor avem de gestionat preşedinţia rotativă a UE. Un proces în general complicat, cu multe provocări instituţionale. Există destule îngrijorări privind capacitatea actualului guvern, considerat de mulţi drept unul mediocru, de a face faţă acestei provocări majore. Mai ales pentru că suntem într-o perioadă complicată. S-ar putea să avem tensiuni comerciale importante, în continuare, în relaţia cu America. Nu ştim cum vor evolua lucrurile între Europa şi America şi pe alt direcţii, pe dimensiunea de securitate, mai avem şi Brexit-ul cu un deznodămînt încă neclar. Credeţi că reuşim să ne descurcăm cât de cât cu actualul guvern în a gestiona preşedinţia europeană de anul viitor?

- Preşedinţia pe care România o va deţine începând cu ianuarie 2019 e cea mai bună oportunitate pe care o avem, de la momentul la care am devenit stat membru al UE, de a influenţa mersul UE, de a influenţa marile decizii europene şi de a pune şi teme româneşti pe agenda europeană, căci tocmai de aceea există aceste preşedinţii rotative de 6 luni de zile. Pentru ca fiecărei ţări să-i fie dată şansa ca în 6 luni de zile să-şi pună mai mult amprenta asupra mersului UE decât de obicei.

- Ce teme majore aţi vedea?

- Sunt teme majore de importanţă maximală pentru Europa pe care va trebui să le gestionăm. Prima dintre acestea este părăsirea de către Marea Britanie a UE la 30 martie 2019. Marea Britanie va părăsi UE indiferent dacă vom avea sau nu un acord la ieşirea Marii Britanii, indiferent de ce se va întâmpla atunci, dacă va trebui să intre în vigoare un acord tranzitoriu sau nu, dacă vom avea un Brexit ordonat sau dezordonat, situaţia va trebui să fie gestionată. Şi, în plus, va trebui să oferim o perspectivă celorlalte 27 de state membre. Încotro va merge UE? Şi aceasta e întrebarea căreia trebuie să-i răspundă Summit-ul de la Sibiu şi căreia Comisia Europeană este preocupată să îi ofere un răspuns. Pentru România la acel Summit va participa Preşedintele României, şi acesta este un lucru foarte bun, dar pregătirea tuturor deciziilor care se iau la nivel de preşedinte se face întotdeauna şi de către guvern. De aceea este esenţial ca şi pregătirea să fie bună, căci dacă guvernul pierde pe linie în fiecare etapă, preşedintele nu mai poate salva mare lucru la final. Deci va trebui să gestionăm teme importante pentru UE în ansamblu.

Avem datorită poziţiei geostrategice un avantaj competitiv în regiune

- Dar noi ce-am putea obţine? Ţările care deţin preşedinţia timp de 6 luni încearcă să exploateze cumva această oportunitate, introducînd teme care le interesează în mod deosebit. Lucru pe care ar fi de dorit să-l facă şi România.

- Deci, noi avem şi datorită poziţiei noastre geografice şi geostrategice un avantaj competitiv în regiune. Şi de aceea eu cred că noi trebuie să punem pe harta Uniunii Europene Republica Moldova, să spunem foarte clar că apropierea Republicii Modova de Uniunea Europeană este una din priorităţile preşedinţiei române. Vrem ca pe durata Preşedinţiei române, Uniunea Europeană să fie mai activă în Republica Moldova, să se asigure că acordul de asociere este implementat, că Uniunea Europeană este mai vizibilă, comunică mai mult şi cetăţenii înţeleg mai bine beneficiile apropierii de Uniunea Europeană. În luna aprilie am fost în vizită la Chişinău, dar şi în alte raioane şi am văzut construite din fonduri europene spitale, şcoli renovate, drumuri construite, un centru de investigaţii criminalistice construit de la zero în Chişinău, toate cu fonduri europene. Trebuie să comunicăm mai bine cu cetăţenii Republicii Moldova. Să le spunem avantajele, beneficiile apropierii de UE. Şi aici UE însăşi trebuie să joace un rol mai activ în acest proces de comunicare. Deci, punerea pe harta UE a Republicii Moldova, discutarea situaţiei din vecinătatea estică şi mai ales a pericolului de dezinformare, de propaganda, a ştirilor false, cred că sunt domenii în care avem un cuvânt de spus. În plus, preşedinţia bulgară a UE şi preşedinţia austriacă care a urmat preşedinţiei bulgare şi precede preşedinţia română, au făcut progrese în ceea e priveşte zona Balcanilor de Vest, şi cred că ar fi şi în interesul nostru ca statele din Balcanii de Vest, Serbia, să fie cât mai aproape de UE.

- Numai că identificarea unor teme importante penru noi este una este doar o condiţie necsară. Trebuie să şi fii în stare să le promovezi.

- Pentru a avea succes pe două - trei teme trebuie să le prioritizezi. Iar în cazul temelor în cazul cărora într-adevăr doreşti să realizezi ceva în plan politic şi să le faci vizibile rolul premierului este esenţial. Deci, ai nevoie de un premier activ care peste tot, în toate şedinţele, să aducă în discuţie aceste teme şi să-şi propună şi nişte obiective concrete. Deci, vom avea de gestionat mari teme europene: Brexit, viitorul buget european, vom avea de pus teme româneşti pe agendă şi se poate să existe şi situaţii de criză. în 2008 a fost invazia Federaţiei Ruse în Georgia. În 2014 a fost Ucraina, în 2015 a fost o criză a refugiaţilor. Deci chiar şi când eşti perfect pregătit pentru a începe preşedinţia, de pe 3 ianuarie, chiar şi atunci vor fi situaţii care te pot surprinde. Peste toate acestea vine faptul că pe 23-26 mai vor avea loc alegerile europarlamentare. Deci în lunile aprilie şi mai în instituţiile europene nu se vor lua decizii, nu se vor adopta legi, lumea va fi în campanie. Ca atare vom avea de fapt doar 3 luni pentru a duce la bun sfârşit munca legislativă şi pentru a ne pune amprenta asupra acestei preşedinţii.

Regiunea Nord Est, a doua cea mai săracă

- Dar până atunci să revenim la România. Apropo de capacitatea noastră instituţională redusă, o problem majoră care însă se discută mult mai puţin decât corupţia. Corupţia e importantă, dar la fel de mult ar trebui să discutăşi despre acest aspect essential. Lucrul acesta se vede şi are nişte consecinţe. De pildă, nu suntem în stare să ducem la capăt proiecte majore, precum cele de infrastructură. Am văzut recent o iniţiativă, cu patru oraşe din Transilvania, Cluj Napoca, Timişoara, Oradea şi Arad, care vor să lucreze împreună, fiind dezamăgite de felul în care funcţionează guvernarea, pentru a realiza proiecte de conectivitate regională aplicând direct la Bruxelles. Avem o frustrare majora şi în Moldova din acest punct de vedere. E vorba de lipsa unei conexiuni rutiere, a unei autostrăzi, care să lege direct estul ţării de restul Europei. Aţi fost recent în Moldova, spuneti-mi cum vedeţi lucrurile, cum puteţi să sprijiniţi astfel de proiecte?

- Regiunea de Nord Est este cea mai săracă regiune din România. Judeţele Suceava, Botoşani, Vaslui, Neamţ, Iaşi, Bacău împreună formează a cincea cea mai săracă regiune din UE. Mai săracă decât regiunea de Nord Est nu sunt decât trei regiuni din Bulgaria şi o regiune din Franţa. în regiunea de Nord Est, la finalul anului 2016, PIB pe cap de locuitor reprezenta doar 36 procente din media PIB la nivelul UE. Cea de-a doua cea mai săracă, regiunea de Sud Est, se află la 50 procente de media UE. Şi pentru a te dezvolta ai nevoie de capital, de investiţii, de investitori. Iar din păcate, din 75 de miliarde de euro investiţii străine directe pînă în 2017, doar 1,7 miliarde euro au ajuns în regiunea de Nord Est. Cea mai mare parte, 60 de procente, au mers în zona Bucuresti Ilfov. Există riscul ca decalajul dintre regiunea Nord Est şi restul ţării să crească dacă nu facem două lucruri: infrastructura şi educaţia. Iar, fiindcă aţi menţionat autostrada, investitorii care investesc în judeţele din vestul ţării, îmi spun clar că au nevoie ca de aer de autostradă spre Moldova, spre Iaşi, fiindcă vrem să ne dezvoltăm, vrem să ne extindem activitatea, avem nevoie de acces la muncitorii calificaţi din zona. Deci nu doar Moldova doreşte autostradă spre vest ci şi vestul doreşte autostradă şi spune că de asta este nevoie. Iar cu infrastructura lucrurile stau în felul următor. În urmă cu câteva luni am fost în vizită la fabrica de automobile Ford de la Craiova. Acolo mi-au spus foarte clar: costul cu instalarea utilajelor, a roboţilor, în fabrica Ford de la Craiova este acelaşi cu cel dintr-o fabrică Ford din Germania sau din Spania. Ce diferă sunt două lucruri: costul cu forţa de muncă, care este mai redus în România şi costul de transport care este mai ridicat în România şi este principiul vaselor comunicante. Cu cât transportul costă mai mult cu atât îţi rămân mai puţini bani în firmă. Şi de aceea, construcţia autostrăzilor înseamnă reducerea duratei de transport, reducerea costurilor de transport şi implicit rămân mai mulţi bani în firmă pentru extinderea activităţii, pentru a construi o nouă hală, a te extinde, a angaja noi oameni, a cerceta, a inova.

- Aveţi dreptate. Dar din păcate lucrurile se mişcă greu. Sigur, în principal chestiunea asta ţine de ce face administraţia românească. Iar una dintre probleme este şi faptul că unul din tronsoane a fost luat şi mutat pe o altă formulă de finanţare.

- Regiunea Nord Est este regiunea în care nivelul salariului mediu din România este al doilea cel mai redus, este de 2200 lei pe lună. Doar în sud-est unde este 2100 lei este mai mic. Deci, infrastructura este, pe lângă educaţie, elementul esenţial de care ai nevoie pentru a atrage investitori. Eu am fost la Suceava şi Iaşi. Sunt conştient de importanţa autostrăzii Iaşi-Târgu Mureş. Tocmai de aceea am adresat recent o întrebare oficială, formală, scrisă, Comisiei Europene cu privire la calendarul construirii acestei autostrăzi şi la oportunitatea finanţării ei din fonduri europene. Şi Comisia Europeană spune aşa: în primul rând autostrada Iaşi-Târgu Mureş se află pe un culoar european, ca atare este eligibilă şi în fonduri europene; în al doilea rând, Comisia Europeană spune că toate autostrăzile din aceste culoare trebuie terminate cît msi repede. Şi tot la Comisia Europeană mi s-a spus că pentru perioada 2014-2020 sunt prevăzute fonduri europene pentru pregătirea lucrărilor la această autostradă. Iar lucrările efective sunt prevăzute a avea loc în intervalul 2021-2027 din următorul motiv: acum sunt prevăzute fonduri pentru pregătirea autostrăzilor, pentru toate studiile de fezabilitate, deoarece terenul este extrem de accidentat acolo şi din punct de vedere ingineresc planificarea bună este esenţiala. Planificarea este jumătate din timp în cazul unei lucrări atât de complicate din punct de vedere ingineresc. Iată, în Transilvania, viaductul din judeţul Sibiu de la Aciliu nu a fost bine proiectat iar la nici 2 ani de la inaugurarea autostrăzii s-a surpat, autostrada a trebuit să fie închisă pentru trafic şi au trebuit să facă lucrări de consolidare. Deci proiectarea e foarte importantă. Trebuie făcut şi ceea ce şi comisarul european Corina Creţu a spus: trebuie solicitată finanţarea şi depuse documentele pentru studiul de fezabilitate şi toată pregătirea până în anul 2020. Comisia Europeană are la dispoziţie fonduri pentru aceste proiecte, pentru ca după aceea, de la 1 ianuarie 2021, autostrada să poată fi construită. Singura modalitate de a avea autostrada garantată pentru anii următori este absorbţia de fonduri europene.

- Sunteţi de multă vreme implica în angrenajul institutional de la Bruxelles. Prin urmare cunoaşteţi din interior lucrurile, ştiţi ce se întâmplă în interiorul Uniunii Europeane, care sunt tendinţele. În acest moment avem două viziuni destul de diferite privind viitorul UE. Din păcate, ele n-au fost discutate mai deloc în România. Am avut doar o discuţie destul de “lemnoasă” pe această temă. Există un curent federalist, un exponent important fiind Emmanuel Macron, care doreşte o integrare substanţială. Iar această integrare e văzută în special din perspectiva unui nucleu dur, la care celelelte ţări ar urma să se conecteze ulterior. Celălalt curent, care e mai degrabă apropiat de viziunea britanică, pe baza căruia s-a ajuns într-un fel a dus şi la Brexit, este o Europă, un spaţiu european, cu o colaborare strânsă dar în care să rămân naţiunile puternice. Acest current este în special susţinut de o serie de partide care sunt pe val, partidele eurosceptice, populiste, din Germania din Franţa, iată din Italia şi Austria, unde au ajuns la guvernare. Cum vedeţi această dispute, tendinţele, ca dinamică?

- Vreau să spun că nu există nicio contradicţie între identitatea noastră locală, identitate naţională şi apartenenţa la Uniunea Europeană. Şi trebuie să spunem asta oamenilor foarte clar. Trebuie să învăţăm cu toţii că a fi membru al Uniunii Europene înseamnă a avea beneficii, a câştiga în Uniunea Europeană, dar în timp ce eu ca europarlamentar român doresc să câştig într-o negociere cu europarlamentarii din alte state, înţeleg că deciziile trebuie să fie bune şi pentru ei, la finalul zilei, pentru ca noi să câştigăm nu trebuie ca toţi ceilalţi să piardă. Trebuie să învăţăm să gândim şi pentru Europa în ansamblu şi trebuie să învăţăm că nu există nicio contradicţie între identitatea noastră naţională şi apartenenţa la Uniunea Europeană. În primul rând. În cel de-al doilea rând, cred că trebuie să găsim viitorii paşi de integrare europeană, Europa trebuie să livreze ceea ce cetăţenii aşteaptă de la ea. Şi mie mi se pare că cetăţenii aşteaptă siguranţă, securitate, să ştie că oriunde călătoreşte în Europa se simt siguri. Asta înseamnă un bun control al frontierei externe pentru a putea călători liber în Europa; investitorii de asemenea vor să ştie că oriunde ajung în Europa legea e respectată, statul de drept e respectat; investiţiile lor sunt sigure. Deci în primul rând siguranţă şi în al doilea rând prosperitate, prosperitate economică.

- Pe de altă parte, Europa a rămas în urma Statelor Unite şi Chinei din punctul de vedere ale economiei digitale.

- De aceea trebuie să folosim instrumentele pe care le avem, bugetele pe care le avem pentru a investi în cercetare, în dezvoltare, în inovare, în digitalizare. Lumea se schimbă. Consumăm astăzi produse, servicii, care nu existau în urma cu 20 de ani şi la fel va fi şi peste 20 de ani. Va trebui să exercităm meserii care nu există acum. Despre care nici nu ne imaginăm că vor exista peste 20 de ani. Vom consuma produse pe care nu le avem acum. Şi Europa va trebui să livreze aceste domenii. Viitorii paşi de integrare europeană trebuie să fie foarte prudenţi, foarte precauţi. Trebuie să fie foarte pragmatici, să corespundă aşteptărilor oamenilor adică, trebuie să facem paşi înainte doar în acele domenii în care cetăţenii aşteaptă progrese, aşteaptă ca Uniunea Europeană să exercite un rol mai activ. Şi totodată trebuie să fim corecţi în relaţia cu cetăţeanul şi aici mai ales oamenii politici de la nivel naţional trebuie să fie atenţi. Dacă spunem sus şi tare că aşteptam de la UE soluţii la problema migraţiei, la problema terorismului, siguranţă, responsabilitate mai mare în domeniul apărării, atunci trebuie să echipăm Uniunea Europeană cu instrumentele de care are nevoie pentru a livra aceste lucruri inclusiv cu un buget robust. Dacă aşteptăm ceva de la Uniunea Europeană atunci trebuie s-o echipăm cu intrumente pentru a livra acest, inclusiv resurse bugetare, nu se poate să aştepţi ceva de la Uniunea Europeană şi să nu-i dai instrumente de care are nevoie pentru a preveni criza şi după aceea s-o învinovăţeşti.

- Cum reacţionează statele membre faţă de aceste provocări majore?

- Vă spun foarte deschis, la finalul anului trecut, când eu am negociat bugetul Uniunii Europene pe 2018 deci, ca negociator al Parlamentului European fiind, am avut o majoritate largă în Parlamentul European pentru sporirea bugetului în anumite domenii unde era mare nevoie de finanţare, inclusiv în cercetare-inovare, unde vedem că toate fondurile europene sunt absorbite pe proiecte foarte bune şi cererea este mult mai mare decât banii pe care îi avem la dipoziţie. Şi atunci, am avut o majoritate foarte largă în Parlamentul European pentru sporirea bugetui pentru cercetare-inovare. Şi Comisia Europeană m-a sprijinit imediat fiindcă a înţeles cât e de important să investim în digitalizare, în cercetare-inovare. Negocierile cu statele membre au fost dificile, dar Franţa a fost ultimul stat membru al Uniunii Europene care şi-a dat acordul pentru o creştere modestă a bugetului pentru cercetare-inovare, deşi Franţa beneficiază mult de pe urma fondurilor europene, deoarece Franţa se află la limita deficitului de 3 procente stipulat de legislaţia europeană şi guvernul Franţei ţinea la fiecare euro. Avem un preşedinte al Franţei care într-un discurs mare la Universitatea Sorbona solicita un nou buget în zona Euro dar care era reticent atunci cănd era vorba de aceste capitole bugetare importante pentru UE. Trebuie să fim realişti, să mergem pas cu pas în acele domenii din care oamenii aşteaptă un rol mai puternic pentru Europa şi mai ales să livrăm ceea ce promitem.

UE a trecut prin două mari crize

- Ceea ce spuneţi e rational. Dar, din păcate, diferitele frustrări şi nemulţumiri sunt exploatate abil. Iar tehnologiile actuale, reţelele sociale, permit acestor curente să câştige teren destul de uşor să capete aderenţa. Aceasta va fi o mare provocare, pentru statele membre, pentru Uniunea Europeană, pentru lumea occidentală în general.

- Realitatea este că în ultimii zece ani, Uniunea Europeană a trecut prin două mari crize: prin criza refugiaţilor şi prin cea economică, financiară. Niciuna din aceste două crize nu au fost cauzate de Uniunea Europeană, dar ambele ne-au lovit pentru că am fost vulnerabili şi după doua crize observăm că oamenii, din păcate, dau într-o oarecare măsură crezare populiştilor, euroscepticilor, care nu au soluţii care funcţionează în realitate, dar sună bine pentru oamenii care au trecut prin două crize. Trebuie să rezistăm acestei tentaţii. Oamenii politici trebuie să ştie că au obligaţia să explice totul, consecinţele deciziei lor. Să spunem oamenilor de ce populiştii nu au soluţii şi de ce sunt un risc pentru ordinea noastră, pentru democraţia liberală şi pentru modul de viaţă european spre care şi noi aspirăm.

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri