Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Dialog pe un vechi câmp de luptă

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Inerţia de astăzi este greu de învins, mai ales că libertatea de acţiune a Angelei Merkel sau a lui François Hollande în interiorul cadrului comunitar este mult mai mică decât cea de care se bucurau, în anii 1980, Kohl şi Mitterrand. Dar liderii din cele două capitale au datoria să încerce, iar o rememorare a dramelor trecutului, la Verdun sau în altă parte, este binevenită.  

François Hollande şi Angela Merkel au comemorat, ieri, centenarul bătăliei de la Verdun, omagiind victimele şi evocând rolul integrării europene în construirea unei noi relaţii bilaterale. După cum se ştie, în zona Verdun-sur-Meuse s-a purtat una dintre cele mai sângeroase confruntări din timpul primului război mondial, estimările apropiindu-se de 300.000 în privinţa morţilor din ambele tabere (dacă adăugăm răniţii, cifra pierderilor se apropie de un milion), între februarie şi decembrie 1916.

Este adevărat că nu „tocătoarea de la Verdun” a luat cele mai multe vieţi - în aceeaşi perioadă, pe Somme, forţele anglo-franceze şi cele germane s-au angajat într-un masacru şi mai înfiorător. Fiind vorba, însă, de o confruntare directă franco-germană, bătălia a căpătat un statut special în imaginarul colectiv din Hexagon, cu atât mai mult cu cât, în termeni strategici, francezii au ieşit învingători. După multe decenii şi încă un război, mitul Verdun a fost aşezat, graţie lui François Mitterrand şi Helmut Kohl, la temelia noilor relaţii bilaterale şi a parteneriatului celor două naţiuni în - şi pentru - Europa unită. Întâlnirea lor din 1984, pe vechiul câmp de luptă, avea să prefaţeze o cooperare îndelungată şi solidă, graţie căreia continentul nostru a parcurs cu repeziciune transformările pe care le cunoaştem. Mitterrand şi Kohl se aflau în primii ani ai carierei la vârf (preşedintele francez fusese ales în 1981, iar cancelarul german venise la putere un an mai târziu), şi probabil că intuiţia lor asupra importanţei tandemului franco-german i-a ajutat în proiectele comune lansate în anii următori. Şi au fost destule, pentru că Mitterrand rămâne la Palais de l’Élysée până în 1995, iar Kohl se menţine până la înfrângerea electorală din 1998.

Se ştie că, după intonarea imnului (vest-)german, preşedintele l-a prins de mână pe cancelar şi, astfel uniţi, au ascultat La Marseillaise. A fost unul dintre momentele emoţionante din cadrul unui proces de reconciliere istorică ce începuse, desigur, cu mai bine de trei decenii înainte - poate că nu este greşit să considerăm că a fost o consfinţire a succesului şi un angajament pentru anii următori. Am abordat, uneori, în această pagină, chestiunea leadership-ului oferit Europei de succesorii lui Mitterrand şi Kohl - inclusiv de actualul tandem Hollande-Merkel - exprimând dubii în privinţa calităţii şi credibilităţii acestor demersuri, nu în ultimul rând pe fondul slăbiciunilor structurale ce afectează în prezent economia franceză, prin comparaţie cu cea a vecinului din Est.

Dar critica nu trebuie să piardă din vedere faptul că Germania, singură, nu-şi poate converti cu succes primatul economic în hegemonie politică. Europa unită a fost construită tocmai pentru a evita o asemenea evoluţie. Şi oricât de îngrijorătoare sunt problemele politice cu care se confruntă astăzi Angela Merkel, ele nu se pot compara cu riscul provocat de perspectiva ca, peste zece-cincisprezece ani, clasa politică germană să nu mai poată păstra consensul pro-european şi pro-occidental în rândul propriilor cetăţeni.

Merkel şi Hollande se vor confrunta cu provocări electorale dificile, anul viitor. În cazul lui Hollande, ele ar putea duce la o situaţie nemaiîntâlnită: un preşedinte al celei de V-a Republici care pierde încrederea partidului său şi nici măcar nu ajunge să-şi apere funcţia. Nici într-un caz, nici în celălalt nu se întrevăd soluţii miraculoase, dar ambii lideri s-ar putea concentra asupra obiectivelor realizabile.

Unul dintre ele este, desigur, ameliorarea stării Uniunii Europene. Acest text a fost încheiat înainte de terminarea programului oficial al summitului franco-german, dar în cursul serii de duminică erau aşteptate discuţii bilaterale pe teme europene, inclusiv un semnal că Uniunea poate funcţiona cu succes şi fără partenerii britanici, dacă referendumul de luna viitoare va dicta ieşirea. Prezenţa la Verdun a şefilor principalelor instituţii cu caracter supranaţional din UE, Jean-Claude Juncker şi Martin Schulz, accentuează legătura între momentul Verdun şi renaşterea ulterioară a Europei, pe care intenţionează să o accentueze liderii francez şi german.

Inerţia de astăzi este greu de învins, mai ales că libertatea de acţiune a Angelei Merkel sau a lui François Hollande în interiorul cadrului comunitar este mult mai mică decât cea de care se bucurau, în anii 1980, Kohl şi Mitterrand. Dar liderii din cele două capitale au datoria să încerce, iar o rememorare a dramelor trecutului, la Verdun sau în altă parte, este binevenită.   

Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii "Mihail Kogălniceanu”

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri