Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Inerţia de astăzi este greu de învins, mai ales că libertatea de acţiune a Angelei Merkel sau a lui François Hollande în interiorul cadrului comunitar este mult mai mică decât cea de care se bucurau, în anii 1980, Kohl şi Mitterrand. Dar liderii din cele două capitale au datoria să încerce, iar o rememorare a dramelor trecutului, la Verdun sau în altă parte, este binevenită.
François Hollande şi Angela Merkel au comemorat, ieri, centenarul bătăliei de la Verdun, omagiind victimele şi evocând rolul integrării europene în construirea unei noi relaţii bilaterale. După cum se ştie, în zona Verdun-sur-Meuse s-a purtat una dintre cele mai sângeroase confruntări din timpul primului război mondial, estimările apropiindu-se de 300.000 în privinţa morţilor din ambele tabere (dacă adăugăm răniţii, cifra pierderilor se apropie de un milion), între februarie şi decembrie 1916.
Este adevărat că nu „tocătoarea de la Verdun” a luat cele mai multe vieţi - în aceeaşi perioadă, pe Somme, forţele anglo-franceze şi cele germane s-au angajat într-un masacru şi mai înfiorător. Fiind vorba, însă, de o confruntare directă franco-germană, bătălia a căpătat un statut special în imaginarul colectiv din Hexagon, cu atât mai mult cu cât, în termeni strategici, francezii au ieşit învingători. După multe decenii şi încă un război, mitul Verdun a fost aşezat, graţie lui François Mitterrand şi Helmut Kohl, la temelia noilor relaţii bilaterale şi a parteneriatului celor două naţiuni în - şi pentru - Europa unită. Întâlnirea lor din 1984, pe vechiul câmp de luptă, avea să prefaţeze o cooperare îndelungată şi solidă, graţie căreia continentul nostru a parcurs cu repeziciune transformările pe care le cunoaştem. Mitterrand şi Kohl se aflau în primii ani ai carierei la vârf (preşedintele francez fusese ales în 1981, iar cancelarul german venise la putere un an mai târziu), şi probabil că intuiţia lor asupra importanţei tandemului franco-german i-a ajutat în proiectele comune lansate în anii următori. Şi au fost destule, pentru că Mitterrand rămâne la Palais de l’Élysée până în 1995, iar Kohl se menţine până la înfrângerea electorală din 1998.
Se ştie că, după intonarea imnului (vest-)german, preşedintele l-a prins de mână pe cancelar şi, astfel uniţi, au ascultat La Marseillaise. A fost unul dintre momentele emoţionante din cadrul unui proces de reconciliere istorică ce începuse, desigur, cu mai bine de trei decenii înainte - poate că nu este greşit să considerăm că a fost o consfinţire a succesului şi un angajament pentru anii următori. Am abordat, uneori, în această pagină, chestiunea leadership-ului oferit Europei de succesorii lui Mitterrand şi Kohl - inclusiv de actualul tandem Hollande-Merkel - exprimând dubii în privinţa calităţii şi credibilităţii acestor demersuri, nu în ultimul rând pe fondul slăbiciunilor structurale ce afectează în prezent economia franceză, prin comparaţie cu cea a vecinului din Est.
Dar critica nu trebuie să piardă din vedere faptul că Germania, singură, nu-şi poate converti cu succes primatul economic în hegemonie politică. Europa unită a fost construită tocmai pentru a evita o asemenea evoluţie. Şi oricât de îngrijorătoare sunt problemele politice cu care se confruntă astăzi Angela Merkel, ele nu se pot compara cu riscul provocat de perspectiva ca, peste zece-cincisprezece ani, clasa politică germană să nu mai poată păstra consensul pro-european şi pro-occidental în rândul propriilor cetăţeni.
Merkel şi Hollande se vor confrunta cu provocări electorale dificile, anul viitor. În cazul lui Hollande, ele ar putea duce la o situaţie nemaiîntâlnită: un preşedinte al celei de V-a Republici care pierde încrederea partidului său şi nici măcar nu ajunge să-şi apere funcţia. Nici într-un caz, nici în celălalt nu se întrevăd soluţii miraculoase, dar ambii lideri s-ar putea concentra asupra obiectivelor realizabile.
Unul dintre ele este, desigur, ameliorarea stării Uniunii Europene. Acest text a fost încheiat înainte de terminarea programului oficial al summitului franco-german, dar în cursul serii de duminică erau aşteptate discuţii bilaterale pe teme europene, inclusiv un semnal că Uniunea poate funcţiona cu succes şi fără partenerii britanici, dacă referendumul de luna viitoare va dicta ieşirea. Prezenţa la Verdun a şefilor principalelor instituţii cu caracter supranaţional din UE, Jean-Claude Juncker şi Martin Schulz, accentuează legătura între momentul Verdun şi renaşterea ulterioară a Europei, pe care intenţionează să o accentueze liderii francez şi german.
Inerţia de astăzi este greu de învins, mai ales că libertatea de acţiune a Angelei Merkel sau a lui François Hollande în interiorul cadrului comunitar este mult mai mică decât cea de care se bucurau, în anii 1980, Kohl şi Mitterrand. Dar liderii din cele două capitale au datoria să încerce, iar o rememorare a dramelor trecutului, la Verdun sau în altă parte, este binevenită.
Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii "Mihail Kogălniceanu”
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Boloş: Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu
Manchester City a transferat un fotbalist american de 14 ani
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |