Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Disensiuni majore Germania - SUA. România, prinsă la mijloc

GALERIE
merkel
  • merkel
- +

Angela Merkel, după summitul G7, cu referire la sprijinul SUA pentru Europe: „Vremea în care ne puteam baza unii pe alţii e aproape încheiată“. „Noi, europenii, trebuie să ne luăm soarta în mâini“, adaugă premierul german. Dacă vest-europenii se plâng de lipsa de sprijin american, presa de peste Ocean anunţă că administraţia Trump va aloca o sumă uriaşă, 1,3 miliarde de dolari, pentru întărirea capacităţilor de apărare din Estul Europei, în special Polonia şi România. Ce va face România, prinsă între relaţiile comerciale masive cu Germania şi sprijinul militar vital al SUA?

Declaraţie surpriză alaltăieri la Mun­chen. Cancelarul german Angela Merkel a catalogat drept „aproape încheiată“ vre­mea în care încrederea prevala, într-o aparenţă aluzie la relaţiile dintre Europa şi Statele Unite, puse la grea încercare în timpul turneului efectuat de preşedintele american Donald Trump în Europa, scrie AFP.

„Perioada în care ne puteam baza în totalitate unii de alţii e aproape în­cheiată. Este sentimentul pe care l-am trăit în aceste ultime zile“, a declarat Merkel, în timpul unui miting electoral desfăşurat la Munchen, în sudul Germa­niei. „Noi, europenii, trebuie să ne luăm soarta în mâini“, a adăugat ea. „Trebuie să ne batem pentru propriul destin“, a continuat şefa guvernului german, po­trivit căreia relaţiile cu preşedintele fran­cez Emmanuel Macron trebuie să fie cu atât mai strânse.

Angela Merkel a făcut aceste decla­ra­ţii în capitala Bavariei, la o zi după summitul G7 (grupul celor mai bogate şapte ţări din lume, format din Germania, Fran­ţa, Italia, Japonia, Canada, Statele Unite şi Marea Britanie), desfăşurat la Taor­mina, în Sicilia, unde unitatea celor şapte ţări s-a destrămat în condiţiile în care preşedintele american Donald Trump a refuzat să se angajeze în favoarea Acor­dului de la Paris privind lupta împotriva încălzirii climatice. Cancelarul german calificase de altfel discuţiile de vineri şi sâmbătă pe tema schimbărilor climatice „deloc satisfăcătoare“.

În cursul primului turneu în străi­nătate din mandatul sau, preşedintele SUA Donald Trump s-a deplasat şi la Bruxelles, unde a produs o serioasă dezamăgire în rândul aliaţilor săi din NATO, refuzând să se angajeze în mod explicit în favoarea clauzei privind apărarea colectivă stipulată în Articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord. El a calificat de asemenea practicile comerciale ale Germaniei drept „rele, foarte rele“, potrivit săptămânalului german Der Spiegel.

Creştere cu 40%

Dacă veştile din SUA privind Europa de vest nu sunt chiar bune, pentru Ro­mânia ele ar putea suna altfel. Presa americană anunţă că administraţia Trump propune o creştere majoră a cheltuielilor Pentagonului pentru apărarea flancului estic NATO în faţă ameninţării Rusiei. Concret, administraţia Trump a propus o creştere de 40,3% a bugetului Pentago­nului dedicat apărării ţărilor din flancul estic al NATO (România, Bulgaria, Polo­nia şi ţările baltice) în faţă ameninţării crescânde a Rusiei. Bugetul propus de Administraţia Trump pentru anul fiscal 2018 prevede o creştere a bugetului ERI (European Reassurance Iniţiative) de la 3,4 miliarde de dolari la 4,7 miliarde de dolari), potrivit documentelor oficiale ale Pentagonului. Propunerea a fost trimisă către Congresul SUA în 23 mai, cu două zile înainte că Donald Trump să participe la summit-ul NATO de la Bru­xelles. A fost prima întâlnire a preşedintelui american cu şefii de stat şi de gu­vern din statele aliate. Cu ocazia prezen­ţei la Bruxelles, Trump a participat la inaugurarea unui monument dedicat Articolului 5 din Tratatul Nord-Atlantic, cel care consfinţeşte doctrina de baza a alianţei - solidaritatea aliaţilor în faţă ame­ninţărilor de securitate. Trump a folosit discursul de la summit pentru a le cere aliaţilor să-şi atingă ţintă asumată de a alocă minimum 2% din PIB pentru cheltuieli de apărare.

European Reassurance Iniţiative este un program lansat de Administraţia Obama în 2014, în urmă anexării ilegale a Crimeei de către Rusia şi a începerii războiului din estul Ucrainei. Toţi aliaţii NATO din flancul estic au cerut atunci de la NATO măsuri active de asigurare în faţă posturii tot mai agresive a Rusiei. În cadrul ERI, SUA şi alţi aliaţi trimit în ţările din Estul Europei trupe şi echipamente militare prin rotaţie şi participa la exerciţii masive în regiune împreună cu armatele respectivelor state. Pentagonul justifică cererea de creştere substanţială a bugetului ERI în 2018 prin următoarele cifre:

  • la exerciţii şi poziţionarea de trupe vor participa 6.850 trupe americane
  • prezenţa prin rotaţie a unei brigade de lupta mecanizată în statele Baltice, Polonia, România şi Bulgaria
  • prezenţa aviaţiei americane în zona
  • operaţiuni de intelligence şi contracarare a propagandei ruse

Investiţii în baze din România

Bugetul cerut de Pentagon prevede şi două investiţii în baze din România: 3 milioane de dolari pentru îmbunătăţirea infrastructurii de utilităţi la baza din Câmpia Turzii şi 2,2 milioane de dolari pentru baza de la Mihail Kogălniceanu. Reamintim că în acest an vor avea loc în România cele mai mari exerciţii comune cu participarea a zeci de mii de militari americani. Bugetul Pentagonului propus de Administraţia Trump pentru anul fiscal 2018 prevede o creştere cu 10% faţă de anul 2017, până la suma de 574,5 mi­liarde de dolari, potrivit Bloomberg.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri