Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Doar un “efect Bergamo” (?)

GALERIE
George Turcanasu
  • George Turcanasu
- +

Dintre aeroporturile europene monitorizate de Anna.aero, cel ieşean a înregistrat cea mai mare creştere a traficului de pasageri în ultimul an, de la 381 de mii - în 2015, la peste 881 de mii - în 2016. 

Menţionez că din considerente tehnice am exclus din analiză aeroporturile Federaţiei Ruse, ale statelor caucaziene şi Turciei. Procentual vorbind, creşterea a fost de aproape 134%. Din această perspectivă, următoarele aeroporturi sunt: Ostende (Belgia) şi Palanga (Lituania), ambele cu o creştere de cca. 60%, dar cu un trafic mult inferior aeroportului ieşean. Dacă ne raportăm la Europa de Est, ecartul este şi mai mare: pe locul secund, cu o creştere de 42%, se situează aeroportul din Lublin (Polonia), iar pe al III-lea se situează aeroportul ce deserveşte metropola ucrainiană Harkiv, cu un plus de aproape 35% (din perspectiva traficului, ambele aeroporturi sunt inferioare).

Din punctul de vedere al ierarhiei, aeroportul din Iaşi a avut un impresionant salt de 50 de locuri la nivelul european (prima poziţie), de la locul 242 - în 2015, la 192 - în 2016.

Orizontul de creştere pe 2016 a fost realizat în mare parte către finalul anului 2015, după introducerea în toamnă a 6 curse, majoritatea operate de companiile low-cost, dar şi în anul 2016, prin introducerea a numeroase rute externe şi interne, inclusiv către aeroporturile secundare ale României de la Cluj, Timişoara sau Oradea. Aportul suplimentar al relaţiilor, ce nu au funcţionat pe tot parcursul anului 2016, precum şi introducerea unor curse noi (Berlin-Tegel, Valencia şi Constanţa) se vor reflecta şi în creşterea traficului pentru anul în curs (estimările sunt de 1,2 milioane pasageri).

De la apariţia curselor internaţionale pe aeroporturile secundare ale regiunii noastre, niciodată aeroportul din Iaşi nu s-a clasat mai bine atât în diversele topuri pe care le-am putea imagina, cât şi în privinţa geografiei relaţiilor reticulare cu exteriorul provinciei, dar şi cu interiorul acesteia. Dacă în privinţa relaţiilor externe ne putem documenta într-o manieră facilă pe net, nu la fel de accesibilă este descifrarea relaţiilor aeroportului cu teritoriul deservit. Prin intermediul unui model de interacţiune spaţială, estimăm că în 2016 aeroportul ieşean a devenit pentru prima dată în istorie cel mai important aeroport pentru locuitorii Regiunii de devoltare Nord-Est, care-l accesează într-o manieră directă, devansând Otopeniul. Din cei peste 1,9 milioane pasageri calculaţi pentru regiunea noastră, aproape 45% utilizează aeroportul ieşean. Următoarele în ierarhie sunt aeroporturile din Bucureşti (32%), Bacău (19%), Suceava şi Cluj.

Motivaţia alegerii acestui subiect nu e enumerarea performanţelor aeroportului ieşean, ci anunţul, mai întâi, online şi apoi în media clasică, conform căruia TAROM renunţă la rutele de la Iaşi către Roma, Bologna şi Torino, ultima relaţie transformându-se într-una sezonieră. Acest anunţ a generat un mic război pe Facebook, purtat sub umbrela unui pesimism (încă!) gratuit, între unii care consideră că au fost scoase nişte curse electorale (fals) şi alţii, care dau vina pe noul management din epoca post-Bodea (nu se confirmă!). E uşor să demontăm calitatea de curse electorale, privind înapoi fără mânie, pentru că ruta TAROM spre Roma exista încă de la finalul lui 2012, iar rutele spre Bologna şi Torino, deservite de acelaşi operator, au fost înfiinţate în 2013.

Nici pe noul management nu putem da (încă) vina, pentru că avem alte explicaţii mai la îndemână. Lăsând la o parte problemele companiei TAROM, explicaţia e mai degrabă în ograda clientelei. Clienţii sunt indivizi raţionali, mai ales că majoritatea traficului pe aceste rute e unul de factură etnică, iar pentru această categorie de pasageri, cel mai adesea, costul deplasării e mai important decât timpul de parcurs. De ce să cheltuieşti mai mult, când relaţiile spre Roma şi Bologna sunt operate şi de alte două companii low-cost. E valabil raţionamentul şi pentru relaţia spre Torino operată de o companie low-cost la Bacău cu o frecvenţă de 4-5 curse/ săptămână.

Momentan nu trebuie să ne facem griji! Aeroportul din Iaşi e unul matur şi funcţionează conform legilor pieţei. Au mai fost desfiinţate curse, unele fără concurenţă, dar pe o piaţă aeroportuară imatură încă: Budapesta sau Dublin şi o alta, cea spre Istanbul (în mai, anul trecut), din păcate, în plin boom al traficului. Cursa spre Bergamo, operată de TAROM, a dispărut datorită concurenţei unei legături low-cost. Dacă în toamna anului 2015 îmi exprimam îngrijorarea în seria 25 octombrie - un nou efect Bergamo cu privire la soarta curselor de linie concurate de cele low-cost şi priveam, într-o manieră mai pesimistă decât era cazul, soarta relaţiilor aeroportuare ieşene, acum, când evoluţia a devenit una organică, sunt ceva mai optimist.

Asta nu însemnă că poziţia aeroportului nu se poate degrada, într-o piaţă regională aeroportuară din ce în ce mai aglomerată. Ce ar potenţa aeroportul ieşean? Deschiderea de noi rute, în opinia mea, devine pentru prima dată în ultimii ani o chestiune secundară. Mai importante mi se par acum: creşterea frecvenţelor curselor existente, investiţiile în infrastructura aeroportuară propriu-zisă, deschiderea unei legături noi cu oraşul, adaptată la traficul actual al aeroportului, implementarea proiectului cargo ori, de ce nu, curse regulate între principalele oraşe moldovene şi aeroportul ieşean. Aş mai adăuga o chestiune pe care mulţi dintre noi tindem să o ignorăm, şi anume: continuarea maketingului aeroportuar ieşean, în care a excelat echipa condusă de domnul Marius Bodea. Oricum, bula de creştere a trecut, iar aeroportul ieşean se află într-o etapă de evoluţie organică. Rămâne doar ca următoarea echipă să gestioneze eficient aeroportul.

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri