Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
A regreta moartea violentă a unor oameni paşnici este, probabil, cel mai important test etic pentru fiecare dintre noi.
În cele ce urmează, voi încerca să-mi exprim câteva opinii - deocamdată, prea puţin închegate şi consolidate - în urma atacurilor din Franţa. Unele dintre punctele atinse mai jos au început deja să fie intens discutate şi la noi, iar speranţa mea este că astfel de dezbateri, dacă sunt purtate cu decenţă şi bună credinţă, pot ameliora conţinutul democraţiei româneşti.
În primul rând, a fost vorba de acte teroriste, criminale. A regreta moartea violentă a unor oameni paşnici este, probabil, cel mai important test etic pentru fiecare dintre noi. Dacă nu putem trece nici această probă, înseamnă că se întâmplă ceva extraordinar de rău.
Apoi, mi se pare important ca în încercările noastre de a discuta despre vinovaţi să evităm generalizările abuzive şi orice alte erori de raţionament care ne pot întuneca orizontul. Teroriştii au fost francezi de religie musulmană şi proveneau din comunităţi etnice non-europene. Statisticile sau studiile sociologice ne pot spune lucruri pe care ar fi absurd să le ignorăm. Decizia de a renunţa la propria umanitate săvârşind un act terorist este, însă, întotdeauna, rezultatul unei decizii individuale. Nu-ţi poţi ascunde crima în spatele grupului.
Mulţi, foarte mulţi români iubesc şi respectă Franţa, indiferent de gradul în care o cunosc şi de felul în care şi-o definesc. Mă număr printre ei şi - mărturisesc - sunt afectat de ceea ce s-a întâmplat. Urmează, probabil, discuţii ce îi vor face pe francezi să înţeleagă mai bine ce s-a întâmplat şi să exploreze ce se poate face, în continuare. Nu pot decât să sper că această experienţă va întări, până la urmă, tabăra apărătorilor libertăţii.
Reacţiile de solidaritate cu jurnaliştii şi celelalte victime din cadrul redacţiei Charlie Hebdo sunt importante şi binevenite, însă gândurile noastre trebuie să se îndrepte către toate victimele - aşadar, şi către agenţii de poliţie ucişi în timp ce încercau să-şi facă datoria sau către oamenii obişnuiţi prinşi în vâltoarea evenimentelor.
Înainte de a stabili verdicte în ceea ce priveşte competenţa autorităţilor franceze implicate în capturarea teroriştilor sau în protejarea populaţiei, trebuie să ne gândim cât de mare este experienţa noastră în asemenea cazuri. Noi, românii, nu am fost confruntaţi cu situaţii de acest gen. Sigur că ar fi anormal ca mass media românească să nu exprime şi punctele de vedere ale publicului, dar cred că e bine ca întâi să ne întrebăm şi abia apoi să facem caracterizări. Aceasta, chiar dacă unele aspecte par greu de explicat - spre exemplu, uşurinţa cu care şi-au putut pregăti loviturile oameni cu antecedente extremiste atât de clare.
Aceeaşi rezervă trebuie să însoţească şi consideraţiile noastre despre societatea franceză, despre succesul sau eşecul politicilor de integrare a populaţiei musulmane sau arabe, despre cetăţenie, multiculturalism şi aşa mai departe. E normal să avem opinii: spre exemplu, eu cred că radicalizarea tinerei generaţii de musulmani cu origini arabe sau africane este o realitate şi că ea nu poate fi contrată eficient doar prin politici guvernamentale franceze. Aceasta, pentru că printre cauzele ei se află multe care nu ţin de Franţa, ci de Europa sau de mersul general al lumii. Sau pentru că unele mecanisme cauzale se referă la procese care nu pot fi controlate de guvernul unei democraţii liberale. Aş vrea, însă, să ştiu mai multe înainte de a îndrăzni să trag concluzii.
În fine, cred că trebuie să fim precauţi atunci când transpunem în discuţia românească teme franceze. E bine să ne imaginăm ce s-ar întâmpla, ce am crede despre o situaţie similară ce s-ar petrece în România. Oricine se poate întreba cum ar reacţiona dacă la noi ar apărea una sau alta dintre caricaturile publicate în Charlie Hebdo - spre exemplu, cele mai agresive faţă de valorile religiei sale. Ori dacă ar exista, prin absurd, o ediţie românească a Charlie Hebdo. Nu s-a întâmplat, însă, aşa ceva, iar exerciţiul respectiv (altfel, util) nu are şi semnificaţie civică. La fel, dacă am fi puşi să trasăm graniţa libertate - securitate pe care am dori-o aplicată la noi, pe fondul unor ameninţări teroriste. Experienţele politice modelează întotdeauna opiniile.
Mulţi dintre cititori îşi amintesc, poate, o replică prin care Ion Raţiu încerca să surprindă esenţa democraţiei (în fapt, a democraţiei liberale, în care principiul voinţei populare se îmbină cu cel al drepturilor individuale): „voi lupta până la ultima picătură de sânge pentru ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine”. Renunţând la metafora sângelui, ne-am putea întreba, astăzi: dar dacă tu spui lucruri care îmi insultă valorile fundamentale? Voi încerca să explic săptămâna viitoare de ce eu aş putea fi alături de un asemenea om aproape tot drumul. Şi, de asemenea, unde m-aş opri.
Închei, răspunzând la întrebarea acestor zile. Ils souffrent; alors, je suis Charlie.
Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii “Mihail Kogălniceanu”
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Recorduri de temperatură în România. În weekend se vor înregistra și 29 de grade
Premierul libanez a confundat-o pe Giorgia Meloni cu asistenta ei. Filmul a devenit viral – VIDEO
Amenzi de 100.000 € dacă îți vinzi casa prea ieftin. Ce sumă trebuie să ceri pentru a nu fi anchetat
Cu câte sute de lei crește pensia la recalculare? Cum diferă sumele după județ? Anunț oficial
Profesor condamnat pentru agresarea sexuală a unei eleve. Daune de 35.000 de lei de achitat minorei
Apare un nou tip de concediu plătit în România. Cine va putea beneficia de el
Discriminarea persoanelor cu chelie devine infracțiune în Franța
Liviu Dragnea a mai înființat o firmă. Domeniul-cheie în care fostul lider PSD vrea să facă bani
Un tânăr motociclist a murit după ce s-a izbit de un cap de pod la Chicerea
VIDEO Puștan de 12 ani, filmat conducând un BMW prin Verești/Suceava
Trei copii au ajuns la spital după ce un copac a căzut peste mașina în care se aflau
IMAGINEA ZILEI: fața occidentală a aeroportului Iași după ce s-a deschis marelui public
4,25 milioane de dolari pentru cel mai scump medicament din lume
Bulevardul Socola, închis pe jumătate. Pe unde au fost deviate autobuzele
VIDEO PRIMELE IMAGINI cu craterul format de prăbușirea dronei, la 8 km de Brăila
Prognoză meteo pentru luna aprilie: Temperaturi peste cele normale. În ce zone sunt anunțate ploi
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |