Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Cifre surprinzătoare în cadrul barometrului de consum cultural aplicat la Iaşi

E JALE cu cultura în Iaşi: Nu citim, nu mergem la teatru, preferăm mall-ul

GALERIE
palatul culturii
  • palatul culturii
- +

Asta arată datele unui studiu comandat de autorităţile locale, în cazul majorităţii ieşenilor. Oricum am numi oraşul, realitatea este că doar 6% dintre ieşeni sunt pasionaţi de lectură şi aproape jumătate dintre noi nu am mers la nicio manifestare culturală. Alte cifre interesante, precum şi concluziile specialiştilor privind Iaşul cultural, în rândurile ce urmează.

Ieşenii percep oraşul drept „capitala culturală a României”, dar se implică puţin în manifestări şi activităţi culturale. Aceasta este una dintre concluziile unui barometru de consum cultural prezentat ieri la Primărie de Fundaţia Axis a Universităţii „Al.I. Cuza”. Studiul a relevat un apetit redus al ieşenilor pentru spectacole de operă, simofonice, expoziţii de artă, teatru şi pentru lectură.

În acelaşi timp, ieşenii merg mai mult la Palas Mall decât la supermarket şi participă mai des la concerte în aer liber decât să viziteze muzee.

Potrivit studiului, ieşenii consideră că Iaşul merită să fie capitală europeană a culturii (61%) şi cred că va obţine acest titlu (66%), în contextul în care 70% consideră oraşul drept „capitala culturală a României.Peste 87% spun că au auzit de această candidatură, dar numai 2.000 de ieşeni donează 2% din impozitul pe venit către asociaţii culturale.

Profesorul universitar Adrian Netedu, din cadrul Fundaţiei Axis, a precizat că studiul a avut trei obiective principale: consemnarea atitudinilor şi reprezentărilor ieşenilor despre propriul oraş, identificarea practicilor de consum cultural ale ieşenilor şi opiniile acestora privind competiţia capitală culturală europeană.

Studiul a avut un eşantion reprezentativ de 1.000 de respondenţi, cu o marjă de eroare de ^/- 3%.

Întrebaţi cât de des citesc beletristrică, 27% spun că alocă în acest sens o perioadă de timp în fiecare zi, dar numai 6% peste 3 ore, în timp ce 38% spun că nu au citit o carte în ultimul an. În acelaşi timp, 66% folosesc zilnic internetul, 78% ascultă muzică, 54% ascultă radioul, 52% se uită la filme, 36% citesc ziare şi reviste, iar 24% literatură de specialitate.

41% nu au mers la o manifestare culturală de elită

Potrivit barometrului de consum cultural, ieşenii merg în număr mic la spectacole culturale de elită. Astfel, în ultimul an, 77% nu au fost la operă, 71% la un concert simfonic, 67% la o expoziţie de teatru şi 52% la un spectacol de teatru, în timp ce 41% nu au fost la niciuna dintre cele patru categorii de manifestări. Procentul ieşenilor care merg de peste cinci ori la o manifestare culturală în cursul unui an este cuprins între 2 şi 4%. Dintre aceştia din urmă, cel mai des, sălile de spectacol sunt ocupate de tineri cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani şi cel mai rar de ieşenii cu vârsta cuprinsă între 40 şi 59 de ani.

Majoritatea ieşenilor nu au mers, în ultimul an, la muzee (53%), la cinema (50%), la un spectacol de divertisment (51%), dar, în schimb, au preferat concerte în aer liber (63%). Totodată, 48% spun că ar merge mai des la activităţi culturale. De asemenea, 86% au fost măcar o dată la Palas Mall în ultimul an, în timp ce 85% au trecut pragul unui supermarket. Târgurile de vânzări au fost preferate de 61%, iar barurile, restaurantele sau cluburile de 68%.

Ieşenii au fost întrebaţi inclusiv dacă au mers la un meci de fotbal, iar 72% au răspuns negativ. Un procent semnificativ (73%) se întâlneşte în cazul ieşenilor care nu au participat la acţiuni de voluntariat, în contextul în care Comisia Europeană pune un accent puternic pe implicarea comunităţii în astfel de activităţi în competiţia pentru câştigarea titlului de capitală europeană a culturii de către un oraş. În schimb, 89% au mers cel puţin o dată la Mitropolie.

 
Iaşul – oraş istoric, cultural şi studenţesc
 
Puşi în situaţia de a alege o sintagmă care se potriveşte cel mai bine cu oraşul, respondenţii studiului au definit Iaşul în special prin oraş studenţesc (30%), oraş al culturii (26%) şi oraş istoric (24%). Întrebaţi dacă, în ultimul an, au vizitat obiective din Iaşi, cei mai mulţi dintre respondenţi au nominalizat Grădina Botanică (60%), urmată la mare distanţă de zona Palatului Culturii (30%), Casa Studenţilor (23%) sau Teatrul „Vasile Alecsandri” (21%). Cel mai reprezentantiv simbol cultural al Iaşului a fost desemnat Palatul Culturii (59,4%), urmat de Universitatea „Al.I.Cuza” (6,9%), Mitropolia (6,4%), Copou (5,6%) şi Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” (5%).
 
Punctele tari şi punctele slabe ale Iaşului
 
Printre punctele slabe ale oraşului identificate de ieşeni se numără aglomeraţia şi circulaţia greoaie, câinii comunitari, cerşetorii, curăţenia oraşului la periferie, aspectul unor clădiri vechi (degradate) sau al unor clădiri noi (kitsch), calitatea drumurilor, şantiere neterminate, poluarea şi praful, ciorile, transportul în comun şi parcările, lipsa coşurilor de gunoi, prea puţine spaţii verzi şi puţine bănci, mizeria de pe străzi, oameni necivilizaţi şi implicarea insuficientă a conducerii oraşului.
 
În schimb, punctele tari constau în arhitectura veche a oraşului, manifestările culturale, frumuseţea oraşului, trecutul istoric şi cultural, mitropolie, biserici şi mănăstiri, diversitatea muzeelor, oamenii şi locuitorii, Palas Mall, Palatul Culturii, Copou, parcul Copou şi Teiul lui Eminescu, atmosfera studenţească, universităţile, centrul oraşului, monumentele istorice şi culturale, grădina botanică şi atracţiile turistice.
 
Concluziile studiului
 
Responsabilii cu elaborarea conceputului prin care Iaşul va candida în competiţia pentru obţinerea titlului de capitală europeană a culturii spun că studiul este un instrument util şi „închide cercul analizelor preliminare”. „În opinia mea, ceea ce va prima în oferta de concept pe care o vom face va fi nu atât orizontul general de prezentare a oraşului, pentru că istorie, cultură, oraş cu studenţi găsim în egală măsură şi la Cluj, Timişoara, Braşov, Sibiu sau Craiova. Va trebui să punem în valoare acele lucruri care fac diferenţa, ce are Iaşul cu adevărat unic, aţi văzut că percepţia generală este cea indusă de lecturile din şcoală şi, în general, de tot ceea ce însemnă obişnuinţă”, a declarat vicepreşedintele Fundaţiei Iaşi – Capitală Culturală Europeană 2021, Florin Cîntic (foto).
 
La rândul lui, autorul studiului, sociologul Adrian Netedu, a precizat că rezultatele arată că oraşul este perceput în principal prin cultură şi consum cultural, iar ieşenii, în marea lor majoritate, consideră că municipiul merită şi poate câştiga titlul de capitală europeană a culturii. În acelaşi timp, ieşenii apreciază oraşul ca un pol de atracţie prin oferta culturală, educaţională şi turistică, dar mai puţin prin dezvoltarea economică.
 
În schimb, ieşenii cheltuiesc puţin pe bunuri culturale, în contextul în care circa 60% declară cheltuieli sub 100 lei pe lună/familie. „O altă concluzie importantă arată că ieşenii nu sunt implicaţi în asociaţii cu specific cultural, totuşi 10% dintre respondenţi declară că ştiu să cânte la un instrument muzical. Totodată, consumul cultural de elită este relativ limitat, dar teatrul face excepţie. În acelaşi timp, frecventarea bibliotecilor şi librăriilor rămâne la valori reduse, iar recordurile de participare la evenimente sunt deţinute de Sărbătorile Iaşului, Târgul Olarilor şi Noaptea Muzeelor”, a precizat Netedu. Studiul a fost realizat între 27 februarie şi 1 martie, la domiciliul respondenţilor.
 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri