Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Faţă de acum nouă ani, datoria publică este de două ori mai mare în PIB, forţa de muncă este mai redusă, iar investiţiile publice şi străine au scăzut considerabil.
Creşterea duratei medii de colectare a creanţelor companiilor, subţierea clasei de mijloc şi scăderea gradului de capitalizare a companiilor au mărit vulnerabilitatea economiei româneşti, în comparaţie cu anul 2008, în cazul apariţiei unei crize financiare, potrivit unui studiu transmis marţi de Iancu Guda, preşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) şi lector al Institutului Bancar Român (IBR). Guda atrage atenţia că datele macroeconomice din prezent seamănă cu cele din anul 2008, acestea indicând o crestere economică record alimentată de consum, ceea ce determină adâncirea deficitului comercial, un avans al creditării şi o majorare a deficitului fiscal.
Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat, după primele şase luni din acest an, un deficit de 2,745 miliarde euro, cu 40,2% mai mare decât nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă din 2016, mai ales ca urmare a dezechilibrării balanţei comerciale, potrivit datelor publicate recent de BNR. Singurele diferenţe notabile din prezent, în sens negativ, sunt reprezentate de o datorie publică de două ori mai mare în PIB, o forţă de muncă mai redusă şi scăderea semnificativă a investiţiilor publice si a celor străine, consideră Guda. În plus, există o creştere a duratei medii de colectare a creanţelor companiilor, de la 60 zile în 2008 la 105 zile anul trecut, ceea ce face ca firmele să fie mai interdependente, a avertizat Guda. ”Astfel, întârzierea la plata a unei facturi din cauza problemelor temporare de lichiditate sau a insolvenţei clientului va determina un şoc negativ de două ori mai mari către furnizorii creditori. Exprimând metaforic acest aspect, „o piatră aruncata în lac” (simbol al unei crize internaţionale) va genera „valuri de două ori mai înalte”. ”, a declarat Guda, în cadrul studiului. Din acest punct de vedere, analistul avertizează că sectoarele care înregistrează cea mai extinsă durată de colectare a creanţelor şi care vor fi cele mai afectate de acest fenomen sunt construcţiile, unde creşterea duratei este de la 131 zile în 2008 la 220 zile în 2016, serviciile prestate companiilor (unde creşterea este de la 126 la 216 zile) şi agricultura (o creştere de la 108 la 198 zile).
Totodată, Guda atrage atenţia asupra unei subtieri a păturii de mijloc din România si unui grad de concentrare mai mare în rândul companiilor de top din perspectiva veniturilor, profiturilor şi a lichidităţii. ”Astfel, cele mai mari 1000 de companii generau o pondere de 35% în venitul total al mediului de afaceri în anul 2008, aceasta pondere crescând la 50% în anul 2016. Din perspectiva trezoreriei (numerarul deţinut de companii în casă şi conturi la bănci), cele mai mari 1% dintre companiile active deţineau în anul 2008 o pondere de 43% din totalul acestora, aceasta concentrare ajungând la 58% în anul 2016. De asemenea, profiturile obţinute de mediul de afaceri sunt mai concentrate ca nicioadată în rândul firmelor mari. Astfel, cele mai mari 1% din companii deţin 46% din profiturile obţinute în anul 2016 de întreg mediu de afaceri, în timp ce aceasta pondere este de 35% în anul 2008”, a declarat Guda, în cadrul studiului.
În plus, companiile din România au un grad foarte redus de capitalizare, tendinţa acestuia fiind de scădere constantă de la impactul crizei financiare până în prezent, respectiv de la 32,2% în anul 2008 la 28,7% la finalul anului trecut. „O scădere a capitalizării implică o creştere a gradului de indatorare, deci, o vulnerabilitate mai mare a firmelor de finanţarea externă şi condiţiile aferente acesteia. Singurele sectoare care prezintă un grad de capitalizare de peste 40% la finalul anului 2016 sunt producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, apă şi gaze (43%), intermedieri financiare (43%) şi IT (42%), în timp ce sectoarele care înregistrează un grad de capitalizare mai mic de 15% sunt cele cele reprezentate de activităţi recreative, culturale şi sportive (9%), construcţii (10%) şi sănătate şi asistenţă socială (15%)”, a declarat Guda, în cadrul studiului. Acest fenomen a fost amplificat în mod special în anul 2016, în opinia analistului, când companiile au distribuit dividende de 43 miliarde lei, reprezentând 85% din profiturile obţinute în anul respectiv, aproape cât toate dividendele distribuite de întreg mediul de afaceri în perioada 2009-2015.
Cuvinte cheie: + economie, România, scădere, avertisment, firme mari
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Cât costă kilogramul de miel de Paște: ”Nu-mi pot permite luxul ăsta”
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Rusia a primit un avertisment scris de la SUA înainte de atacul terorist de la Moscova
Cazul fetiţelor încurcate la externarea din maternitatea Ploieşti: ce sancțiune a primit asistenta
Ploieşti: Ce a păţit asistenta care a încurcat doi bebeluşi la externare
În pofida războiului, economia ucraineană a crescut cu 5,3% în 2023
Economia SUA a înregistrat o creştere peste estimări în trimestrul patru din 2023
Boloş: Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu
Manchester City a transferat un fotbalist american de 14 ani
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |