Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Efectul de posteritate

GALERIE
BogdanCretu
  • BogdanCretu
- +

E greu să peticeşti însă o operă critică numai din texte ocazionale, conjuncturale, spontane. Cu toate acestea, publicistica nu trebuie abandonată. Criticul nu are cum să îşi păstreze acuitatea rupându-se de prezent.

Îmi este clar însă că există mai multe genuri şi sub-genuri ale criticii literare. Foiletonul este o formă clasică a ei, care depinde de ritmicitatea paginii de ziar sau revistă, ceea ce presupune un discurs accesibil, care nu îşi selectează cu asprime cititorul. Or, tocmai această deschidere, generoasă şi necesară, adaug, îi şi răpeşte din posibilităţi. Foiletonul, recenzia, cronica literară chiar reprezintă, am mai spus-o, consemnarea, în regim de urgenţă, a unei impresii de lectură. Fiind efectul spontaneităţii, cu tot farmecul ei imprevizibil, dar şi cu riscurile ei inevitabile, astfel de texte nu au cum să capete coerenţă puse cap la cap, înnădite ulterior într-o carte. Cine îşi construieşte sintezele din astfel de texte trişează; nu ai cum să vinzi o haină confecţionată din petice drept o impecabilă redingotă din material fin, cu nasturi de aur decât mizând pe complicitatea, naivă sau interesată, a muşteriului. De aceea cred că prin foileton nu se pot construi sisteme, nu se impune, cum se hazardează unii confraţi, canonul. Foiletonistul este un autor vizibil, poate cel mai vizibil dintre toate specimenele de critici literari, cu un discurs marcat, uneori chiar tarat de context, de pagina ziarului în care publică, de politica acestuia ş.a.m.d.

Există însă şi un alt tip de critică de întâmpinare, pe care încep să o cred mai substanţială şi cu mize mai mari, deşi am practicat ani buni eu însumi cronica literară, pe care nu că nu o dispreţuiesc, dar o admir şi o socotesc absolut necesară. O dată necesară pentru literatura însăşi, în al doilea rând pentru criticul care, în acest fel, îşi impune un ritm, se acomodează cu o anumită disciplină şi, de ce să nu recunoaştem îşi face un nume şi îşi verifică instrumentele. E greu să peticeşti însă o operă critică numai din texte ocazionale, conjuncturale, spontane. Cu toate acestea, publicistica nu trebuie abandonată. Criticul nu are cum să îşi păstreze acuitatea rupându-se de prezent. El poate însă interveni doar atunci când consideră că există o cumpănă de receptare sau un subiect tratat disproporţionat. Şi, mai ales, poate scrie viu, nu descriptiv, problematizând permanent. Aceasta mi se pare una dintre calităţile esenţiale ale unui critic: capacitatea de a problematiza, de a fugi din marginile textului comentat, fără a le părăsi cu totul. De a crea, sper să nu isc nedumeriri, ceea ce aş putea numi efectul de posteritate. De a scrie, altfel spus, de la o distanţă aseptică; spiritul critic presupune, de altfel, distanţarea faţă de text. Atenţie!, aceasta se poate petrece rămânând în lumea operei.

Cât despre noile coduri de lectură, nu am să insist din nou asupra lor, întrucât am făcut-o în epilogul recentei mele cărţi, care are, de altfel, şi un subtitlu poate un pic mai stângaci: Noi coduri de lectură, între estetic şi ideologic. E un truism faptul că noi, deşi am furat meserie din cărţile lor, citim diferit faţă de cum citeau criticii dinaintea noastră. Mai întâi, pentru că literatura însăşi a abandonat destule tipuri de discurs oblic, subversiv. Apoi, pentru că cititorul însuşi, care are, după căderea comunismului, nesfârşite posibilităţi de a asimila adevărul istoric sau o versiune plauzibilă a acestuia, nu mai caută în textul literar o supapă, un surogat al libertăţii, o cale de acces către un adevăr prohibit. Literatura de azi nu se mai scrie împotriva unui regim opresiv, împotriva unei ideologii, prin urmare recuperarea ideologicului printre posibilele criterii de lectură a devenit firească. Nu e vorba, cum s-a crezut grăbit, de o respingere a esteticului, ci de o reconsiderare a acestuia. Esteticul nu mai este impermeabil, ci a devenit o valoare-sinteză: el înglobează şi eticul, în cazul unor opere care propun probleme specifice, şi religiosul, şi socialul, şi politicul, şi ideologicul. Evident că nu putem abandona criteriul estetic, el rămâne, câtă vreme ne pretindem critici literari, cel mai important, are în continuare drept de vetto în formularea verdictului. Dar orice interpretare câştigă din acumularea unor grile diferite, fără ca vreuna dintre ele să devină şablon obligatoriu; o lectură cât mai bogată, care acroşează textul din perspective cât mai diferite, din unghiuri cât mai elastice, nu are cum să nu te ducă mai aproape de specificul şi esenţa acestuia.

Bogdan Creţu este director al Institutului de Filologie Română „A. Philippide”, Academia Română, Filiala Iaşi şi conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii ”Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri