Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Europa la răspântie

GALERIE
mihai dorin
  • mihai dorin
- +

Democraţia pacificatoare a iscat lideri şterşi în ultima perioadă. Este timpul pentru lideri de mare credinţă şi convingere.

Europa postbelică s-a edificat în temeiul unor valori ecumenice: democratice şi liberale în Vest, internaţionaliste şi autocratice în Est. Aflate spate în spate, vreme de peste patru decenii, cele două Europe s-au subminat sistematic. Energii uriaşe s-au consumat în van în acest război, eufemitic botezat "rece". Deşi nu a izbucnit în flăcări, acest război a ucis "cu sânge rece", dar mai ales a perpetuat amintirea fiorului neîncrederii şi suspiciunii, ce s-a refugiat undeva în zona nisipurilor mişcătoare din adâncuri. Iar de acolo, moştenirea poate fi oricând reactivată. Luaţi de valul speranţei ne-am grăbit să-i cântăm prohodul. Dar "ideile şi formele istorice" (N.Iorga) nu mor la comandă, ca urmare a  proclamării bunelor intenţii. Până în urmă cu doar câţiva ani, războiul părea de neconceput în Europa. Occidentul aduna în jurul său restul continentului, promiţând pace şi prosperitate, adică reţeta care îi reuşise în deceniile de după război. Proaspăt ieşite din grota bolşevică, naţiunile din Est au fost fascinate şi oarecum orbite, ca în mitul peşterii lui Platon. Am produs dovezi de voinţă care nu pot să nu te impresioneze. Fructul oprit al lumii libere era acum la îndemână. Deşi nu a renunţat o clipă la pragmatism, Occidentul s-a dovedit generos la această "oră astrală", de parcă ar fi dorit să-şi răscumpere ceva din păcatele istorice. Una peste alta, cele două Europe s-au întâlnit, nu pe Elba, ca în urmă cu jumătate de secol, ci în duhul speranţei. Singura şansă a celor din Est era reeuropenizarea, adică adoptarea standardelor occidentale, şi nu negocierea unui compromis. Amintirile compromiţătoare au fost puse între paranteze, de parcă nu ar fi existat. Într-un cuvânt, entuziasmul ne-a prins pe toţi. Iar declinul Rusiei lui Elţin a întărit convingerea şi a promovat optimismul naiv în iminenta cădere de pe harta marilor puteri a acestei împărăţii.

Fac apel la memoria istorică, nu din dorinţa de a forţa o comparaţie, ci spre luare aminte. În pacifistul an 1910, o carte generoasă şi seducătoare făcea furori în Occident. Cartea se numea Marea iluzie, iar autorul ei, Norman Angell este aproape uitat astăzi. Argumentat şi convingător, Angell demonstra cum, în condiţiile interdependenţei economice şi financiare a naţiunilor, războiul a devenit o afacere neprofitabilă. Raţionament tipic englezesc. În universităţile engleze s-au format peste patruzeci de grupe de studiu care propagau dogma, cu pasiunea şi rigoarea Sfinţilor Părinţi. Printre cei vrăjiţi de această Biblie a păcii s-a numărat şi influentul viconte Esher, sfătuitorul regelui Albert al Marii Britanii. Într-o serie de conferinţe, el mergea chiar mai departe, afirmând răspicat ca în noua eră "războiul devine pe zi ce trece mai dificil şi mai improbabil". Ca o ironie, în anul următor, generalul prusac von Bernhardi scotea pe piaţă cartea Germania şi viitorul războia cărei principale articulaţii purtau nume duioase, precum: Dreptul de a face război, Datoria de a face război, Putere mondială sau prăbuşire, Misiunea istorică a Germaniei. Mistica istorică a războiului "ca necesitate biologică" era ridicată la rangul de energie creatoare şi "lege naturală". Naţiunile cresc sau decad. Tertium non datur. Şi cum starea de repaus a unei naţiuni este catastrofală, Germania are de ales între a fi o putere mondială sau a se prăbuşi. Prea repede (peste numai trei ani) şi prea de multe ori de atunci încoace, tenebrosul Bernhardi s-a dovedit mai riguros în profeţii decât angelicul… Angell.

De peste jumătate de veac, mecanismele pacificatoare ale Europei au funcţionat. Instrumentele puse în funcţiune au camuflat însă, nu au discreditat moştenirea naţionalistă belicoasă. Dar unde a greşit Europa e o temă pentru o altă dezbatere. Stafia naţionalismului pare să bântuie astăzi continentul, de la Vest la Est. Iar beneficiarul şi sponsorul acestei crize de încredere în viitorul Europei unite e nimeni alta decât imprevizibila Rusie, care nu s-a prăbusit, aşa cum i s-a prezis, ci şi-a reinventat miturile istorice şi mistica imperială. Nu ştim exact dacă mâna Rusiei este peste tot acolo unde Europa se fisurează. Excesul de politically correct pare să fi zgândărit naţionalismele. Dar e suficient că stafia Rusiei ne bântuie. Europa are un atu, pe ale cărui virtuţi s-a construit: capacitatea lăuntrica de reinventare, adică opusul fatalismului. Dar valorile trebuie îngemănate cu voinţa, dacă vrem să le perpetuăm. Şi încă ceva: democraţia pacificatoare a iscat lideri şterşi în ultima perioadă. Este timpul pentru lideri de mare credinţă şi convingere. Per a contrario, posibil ca însuşi Putin să ne forţeze să-i căutăm. Nu pentru a reinventa mitul autorităţii (autoritarismului) creatoare de istorie, ci pentru a recâştiga încrederea în noi înşine şi în valorile noastre fondatoare.

Mihai Dorin este istoric şi publicist

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri