joi, 28.03.2024
Democraţia pacificatoare a iscat lideri şterşi în ultima perioadă. Este timpul pentru lideri de mare credinţă şi convingere.
Europa postbelică s-a edificat în temeiul unor valori ecumenice: democratice şi liberale în Vest, internaţionaliste şi autocratice în Est. Aflate spate în spate, vreme de peste patru decenii, cele două Europe s-au subminat sistematic. Energii uriaşe s-au consumat în van în acest război, eufemitic botezat "rece". Deşi nu a izbucnit în flăcări, acest război a ucis "cu sânge rece", dar mai ales a perpetuat amintirea fiorului neîncrederii şi suspiciunii, ce s-a refugiat undeva în zona nisipurilor mişcătoare din adâncuri. Iar de acolo, moştenirea poate fi oricând reactivată. Luaţi de valul speranţei ne-am grăbit să-i cântăm prohodul. Dar "ideile şi formele istorice" (N.Iorga) nu mor la comandă, ca urmare a proclamării bunelor intenţii. Până în urmă cu doar câţiva ani, războiul părea de neconceput în Europa. Occidentul aduna în jurul său restul continentului, promiţând pace şi prosperitate, adică reţeta care îi reuşise în deceniile de după război. Proaspăt ieşite din grota bolşevică, naţiunile din Est au fost fascinate şi oarecum orbite, ca în mitul peşterii lui Platon. Am produs dovezi de voinţă care nu pot să nu te impresioneze. Fructul oprit al lumii libere era acum la îndemână. Deşi nu a renunţat o clipă la pragmatism, Occidentul s-a dovedit generos la această "oră astrală", de parcă ar fi dorit să-şi răscumpere ceva din păcatele istorice. Una peste alta, cele două Europe s-au întâlnit, nu pe Elba, ca în urmă cu jumătate de secol, ci în duhul speranţei. Singura şansă a celor din Est era reeuropenizarea, adică adoptarea standardelor occidentale, şi nu negocierea unui compromis. Amintirile compromiţătoare au fost puse între paranteze, de parcă nu ar fi existat. Într-un cuvânt, entuziasmul ne-a prins pe toţi. Iar declinul Rusiei lui Elţin a întărit convingerea şi a promovat optimismul naiv în iminenta cădere de pe harta marilor puteri a acestei împărăţii.
Fac apel la memoria istorică, nu din dorinţa de a forţa o comparaţie, ci spre luare aminte. În pacifistul an 1910, o carte generoasă şi seducătoare făcea furori în Occident. Cartea se numea Marea iluzie, iar autorul ei, Norman Angell este aproape uitat astăzi. Argumentat şi convingător, Angell demonstra cum, în condiţiile interdependenţei economice şi financiare a naţiunilor, războiul a devenit o afacere neprofitabilă. Raţionament tipic englezesc. În universităţile engleze s-au format peste patruzeci de grupe de studiu care propagau dogma, cu pasiunea şi rigoarea Sfinţilor Părinţi. Printre cei vrăjiţi de această Biblie a păcii s-a numărat şi influentul viconte Esher, sfătuitorul regelui Albert al Marii Britanii. Într-o serie de conferinţe, el mergea chiar mai departe, afirmând răspicat ca în noua eră "războiul devine pe zi ce trece mai dificil şi mai improbabil". Ca o ironie, în anul următor, generalul prusac von Bernhardi scotea pe piaţă cartea Germania şi viitorul război, a cărei principale articulaţii purtau nume duioase, precum: Dreptul de a face război, Datoria de a face război, Putere mondială sau prăbuşire, Misiunea istorică a Germaniei. Mistica istorică a războiului "ca necesitate biologică" era ridicată la rangul de energie creatoare şi "lege naturală". Naţiunile cresc sau decad. Tertium non datur. Şi cum starea de repaus a unei naţiuni este catastrofală, Germania are de ales între a fi o putere mondială sau a se prăbuşi. Prea repede (peste numai trei ani) şi prea de multe ori de atunci încoace, tenebrosul Bernhardi s-a dovedit mai riguros în profeţii decât angelicul… Angell.
De peste jumătate de veac, mecanismele pacificatoare ale Europei au funcţionat. Instrumentele puse în funcţiune au camuflat însă, nu au discreditat moştenirea naţionalistă belicoasă. Dar unde a greşit Europa e o temă pentru o altă dezbatere. Stafia naţionalismului pare să bântuie astăzi continentul, de la Vest la Est. Iar beneficiarul şi sponsorul acestei crize de încredere în viitorul Europei unite e nimeni alta decât imprevizibila Rusie, care nu s-a prăbusit, aşa cum i s-a prezis, ci şi-a reinventat miturile istorice şi mistica imperială. Nu ştim exact dacă mâna Rusiei este peste tot acolo unde Europa se fisurează. Excesul de politically correct pare să fi zgândărit naţionalismele. Dar e suficient că stafia Rusiei ne bântuie. Europa are un atu, pe ale cărui virtuţi s-a construit: capacitatea lăuntrica de reinventare, adică opusul fatalismului. Dar valorile trebuie îngemănate cu voinţa, dacă vrem să le perpetuăm. Şi încă ceva: democraţia pacificatoare a iscat lideri şterşi în ultima perioadă. Este timpul pentru lideri de mare credinţă şi convingere. Per a contrario, posibil ca însuşi Putin să ne forţeze să-i căutăm. Nu pentru a reinventa mitul autorităţii (autoritarismului) creatoare de istorie, ci pentru a recâştiga încrederea în noi înşine şi în valorile noastre fondatoare.
Mihai Dorin este istoric şi publicist
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Administratora unui bloc din București a fost înjunghiată mortal de un vecin
Rusia acuză Armenia că încearcă să rupă legăturile cu Moscova
Cât costă kilogramul de miel de Paște: ”Nu-mi pot permite luxul ăsta”
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Rusia a primit un avertisment scris de la SUA înainte de atacul terorist de la Moscova
Cazul fetiţelor încurcate la externarea din maternitatea Ploieşti: ce sancțiune a primit asistenta
Ploieşti: Ce a păţit asistenta care a încurcat doi bebeluşi la externare
În pofida războiului, economia ucraineană a crescut cu 5,3% în 2023
Economia SUA a înregistrat o creştere peste estimări în trimestrul patru din 2023
Boloş: Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu
Manchester City a transferat un fotbalist american de 14 ani
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |