Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Explicație pentru cozile infernale de mașini: 18.000 de navetiști vin zilnic la Iași

GALERIE
trafic iasi
  • trafic iasi
- +

Cei mai mulţi dintre aceştia provin din zona metropolitană. Peste 15% dintre angajaţii din municipiu sunt navetişti.

Aproape 18.000 de angajaţi fac zilnic naveta în municipiul Iaşi dinspre comunele limitrofe. Cei mai mulţi dintre aceştia provin din comunele Holboca, Tomeşti, Ciurea, Miroslava şi Valea Lupului. Infor­maţia apare, în premieră, în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU), document care urmează să fie aprobat în prima parte a acestui an.

„Expansiunea municipiului Iaşi către comunele li­mitrofe, precum şi dezvoltarea spaţială a întregii Zonei Metropolitane Iaşi, sunt strâns legate de rolul de centru economic, polarizator al forţei de muncă din regiune şi de accesibilitatea şi sistemul de transport, care sprijină navetismul“, se precizează în SIDU, document întocmit de firma Gea Strategy & Consulting, la comanda Primăriei Iaşi.

Compania citează Institutul Naţional de Statistică (INS) şi afirmă că datele sunt valabile la nivelul anului 2015. Rezultatele recesământului din 2011 au arătat că în toate localităţile judeţului Iaşi existau 36.528 de navetişti. La aceştia se adaugă alţi 9.499 de ieşeni care aveau locul de muncă în alt judeţ, în timp ce 15.938 de persoane au declarat că au jobul în străinătate.

65% dintre navetişti provin din cinci comune

În fiecare dimineaţă, trei intrări importante în oraş au un trafic peste medie şi, de cele mai multe ori, în aceste zone se creează cozi întinse: Bucium, Păcurari şi CUG-Nicolina. O explicaţie pentru afluxul de maşini constă şi în numărul mare de navetişti care provin dinspre comunele limitrofe.

În total, în SIDU se arată că există 17.784 de persoane care fac naveta zilnic spre municipiul Iaşi dinspre 15 comune ale Zonei Metropolitane. Dintre aceştia, 11.469 de angajaţi sunt din cinci comune: Holboca (2.962 persoane), Tomeşti (2.674), Ciurea (2.256), Miroslava (2.117) şi Valea Lupului (1.460), unele zone ale acestor comune fiind legate de municipiul Iaşi şi prin linii de transport public în comun (autobuze sau tramvaie).

Un număr mare de navetişti se deplasează şi dinspre Bârnova (1.315) şi Popricani (1.089). Comunele unde sunt mai puţine per­soane care lucrează la Iaşi sunt Rediu (931), Leţcani (753), Aroneanu (603), Co­marna (492), Ungheni (453), Schitu Duca (272), Prisăcani (221) şi Ţuţora (186). 

Leţcaniul şi Miroslava au mai mulţi angajaţi în localitate faţă de navetişti

Dintre cele 15 comune, Leţcaniul şi Miroslava sunt singurele care au număr mai mare de angajaţi pe raza localităţilor componente faţă de numărul navetiştilor care au job la Iaşi. În cele două comune există angajatori importanţi precum Delphi şi Lear, unde fac naveta, în principal, locuitori ai municipiului Iaşi. Astfel, potrivit datelor INS, numărul mediu al angajaţilor în Miroslava era în 2015 de 2.641 persoane, iar în Leţcani de 1.573 de salariaţi. În toate cele 15 comune menţionate mai sus figurau 6.896 de angajaţi în 2015, în contextul în care alţi 17.784 de persoane fac naveta. Municipiul Iaşi a înregistrat, în 2015, un număr mediu de 113.978 de angajaţi, astfel că numărul navetiştilor reprezintă 15,6% din totalul populaţiei active. 

Valea Lupului, pe primul loc la dezvoltarea de zone rezidenţiale

Experţii contractaţi de Primărie au ară­tat că muncipiul Iaşi se confruntă, începând cu anul 1990, cu un „fenomen de expan­siune constant“.

„Cele mai intense extinderi ale fondului construit au apărut în partea de vest, sud-vest şi nord-vest, fiind susţinute de principalele axe de transport rutier: şoseaua Păcurari şi drumul european E58, şoseaua Nicolina şi drumul judeţean 248, şoseaua Voineşti şi drumul judeţean 248 A, respectiv şoseaua Rediu şi drumul judeţean 282. De-a lungul acestor axe principale care asigură legătura teritoriului metropolitan cu municipiul Iaşi s-au identificat acele aşezări a căror suprafaţă construită s-a mărit datorită dezvoltărilor rezidenţiale“, spun experţii Gea Strategy & Consulting.

Pentru perioada 1990 - 2016, aceştia au precizat că cea mai mare dinamică în construirea de locuinţe a fost în Valea Lupului (75,55%), urmată de Miroslava (56,37%), Rediu (22,02%), Popricani (18,05%), Bârnova (18,03%) şi Ciurea (15,17%).

„În cazul acestor extinderi de fond construit vorbim despre un caracter rezidenţial dispersat în teritoriu, cu o slabă intensitate de utilizare a terenurilor, monofuncţionale, cu densităţi foarte scăzute de sub 30 locuitori/ha“, se menţionează în SIDU.

Experţii au adăugat că acest mod de extindere a creat dependenţa locuitorilor de propriile autoturisme pentru a se deplasa în oraşul Iaşi.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri