Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Fenomen alarmant: Numărul firmelor mari care intră în insolvenţă creşte!

O analiză KeysFin arată că avem de patru ori mai multe insolvenţe faţă de ţările din jur.

GALERIE
faliment romania
  • faliment romania
- +

Un număr tot mai mare de firme cu afaceri de peste un milion de euro îşi declară incapacitatea de plată, deşi totalul cazurilor se află în scădere, iar media incidenţei insolvenţei este de patru ori mai ridicată decât în regiune, potrivit unei analize a agenţiei KeysFin. "Insolvenţa, «cancerul» de care suferă economia românească, are efecte perverse.

Deşi, în statistici, numărul cazurilor de insolvenţă este în scădere, în spatele cifrelor se ascunde o situaţie alarmantă - tot mai multe firme cu afaceri de peste un milion de euro îşi declară incapacitatea de plată. Mai mult chiar, avem de patru ori mai multe firme în insolvenţă decât ţările din jur", potrivit economiştilor KeysFin. Peste 4.700 de societăţi au intrat în insolvenţă în primele şase luni, în scădere cu 55,98% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2014, arată datele Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Cel mai mare număr de companii intrate în insolvenţă, 1.076, a fost înregistrat în municipiul Bucureşti, în scădere cu 50,7%, în primele şase luni comparativ cu aceeaşi perioadă din 2014. Pe următoarea poziţie se situează judeţul Bihor, cu 303 companii în insolvenţă (în scădere cu 62,91%, Timiş cu 284 firme (-40,96%) şi Maramureş cu 276 (în creştere cu 10,74%), de altfel singurul judeţ în care numărul insolvenţelor a crescut faţă de anul trecut. Cifrele oficiale mai arată că, din punct de vedere al riscului insolvenţelor, cele mai sigure judeţe sunt Călăraşi, Harghita, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Sălaj şi Teleorman, acolo unde numărul firmelor care au declarat incapacitatea de plată nu trece de 50 de cazuri. "Datele statistice arată promiţător, la prima vedere, însă ascund un fenomen alarmant, dat de efectele intrării în vigoare a Codului Insolvenţelor", se arată într-un comunicat al agenţiei.

Codul insolvenţei a ridicat valoarea-prag a creanţei şi a dublat termenul după împlinirea căruia se poate formula cererea de deschidere a procedurii, valoarea crescând de la 30.000 lei la 40.000 lei, iar termenul de la 30 la 60 de zile. "Astfel că legislaţia a făcut o adevărată curăţenie în mediul de business, mai ales în rândul firmelor mici. Experţii în insolvenţă ne spun însă să nu ne îmbătăm cu apă rece", afirmş analiştii KeysFin. Potrivit acestora, marea problemă este că a crescut numărul insolvenţelor în rândul firmelor mari, cu un impact major în economie. "Scăderea incidenţei procedurilor de insolvenţă se înregistrează, într-adevăr, în randul societăţilor comerciale cu o cifra de afaceri sub 100.000 euro, însă, în cazul celor a căror cifra de afaceri depăşeşte 1 milion de euro, incidenta a crescut cu 13% raportat la aceeaşi perioada a anului anterior (170 de societăţi)", afirmă avocatul de business Diana Deleanu, de la Rovigo. În opinia sa, dacă IMM-urile au ajuns în insolvenţă în perioada 2010-2014 mai ales din cauza imposibilităţii de a-şi asigura cash-flow-ul, societăţile mari au primit, în majoritatea cazurilor, rescadenţări ale creditelor, perioade de graţie sau prelungiri ale liniilor de credit în aceeaşi perioadă.

"De anul acesta, creditorii bancari au început să elimine din portofoliu creditele neperformante, astfel încât acest «air-bag» financiar ar putea să îşi diminueze efectul", a mai spus expertul. Potrivit statisticilor, media incidenţei insolvenţei în România este de 45 de cazuri la 1.000 de firme active, de patru ori mai mare decât media în plan regional. Economia românească conduce, detaşat, topul insolvenţelor în Europa de Est. În materie de riscuri pe termen mediu şi lung, specialiştii au în vizor, în principal, firmele din domeniul construcţiilor. "Ca efect al crizei economice, multe societăţi din domeniul construcţiilor au ramas în patrimoniu cu imobilele edificate/terenurile achiziţionate la un cost ridicat. Întreţinerea acestor imobile implică costuri ridicate (inclusiv plata impozitelor). Aceasta ar constitui o vulnerabilitate accentuată pentru societăţile care nu vor reuşi să vândă aceste bunuri”, a explicat avocatul Diana Deleanu.

 

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri