Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

FOTO: Noroaie în teren, asfalt pe hârtie. Ultimele drumuri judeţene de pământ ale Iaşului

GALERIE
colaj drumdrum iasi (1)drum iasi (2)drum iasi (3)drum iasi (4)drum iasi (5)drum iasi (6)drum iasi (7)drum iasi (8)drum iasi (9)drum iasi (10)drum iasi (11)drum iasi (12)drum iasi (13)
  • colaj drum
  • drum iasi (1)
  • drum iasi (2)
  • drum iasi (3)
  • drum iasi (4)
  • drum iasi (5)
  • drum iasi (6)
  • drum iasi (7)
  • drum iasi (8)
  • drum iasi (9)
  • drum iasi (10)
  • drum iasi (11)
  • drum iasi (12)
  • drum iasi (13)
- +

Pretenţii europene de secolul 21, realităţi de ev mediu. Dintre cei 1.035 km de drumuri judeţene din Iaşi, circa 75, adică o cincisprezecime, nu au nici măcar o piatră pe ele, fiind pur şi simplu de pământ. Practic, vezi două dâre, ca două cărări: urmele roţilor de căruţă, sau V-urile anvelopelor de tractor, cu iarbă între ele. Ori, în cel mai rău caz, dacă drumul urcă sau coboară, vezi şanţul săpat de apa ploilor. Bornele kilometrice alb-albastre te asigură că nu te-ai rătăcit: eşti pe un drum judeţean. Adică, potrivit scriptelor oficiale, adică normativelor Guvernului şi Ministerului Transporturilor, ar trebui să fim pe un drum de 6-8 metri lăţime, cu o grosime a stratului de balast de 30 de centimetri, apoi un strat de piatră spartă de cel puţin 25 cm, iar deasupra acestora, un asfalt gros de minim 14 cm.

Lăţimea standard a platformei unui drum judeţean este cuprinsă între 8 şi 9 metri, din care partea carosabilă are 6-7 metri. Valorile maxime corespund unui trafic intens. Lăţimea e doar un parametru al unui drum, dar, alături de îmbrăcăminte, este cel mai vizibil. Evident, la o asemenea lăţime, este vorba de două benzi, câte una pe sens. Totuşi, unul dintre ultimele drumuri judeţene modernizate parţial are pe o distanţă de aproximativ un kilometru o singură bandă, cu o lăţime de patru metri. Este vorba de DJ 248D, care trece prin Păun şi Tomeşti, legând astfel două drumuri naţionale, 24 şi 28. La capătul localităţii Tomeşti, asfaltul dispare şi drumul continuă direct pe pământ încă doi kilometri greu practicabili - dintre care 800 de metri prin pădure - până aproape de Păun. Tocmai pădurea împiedică pentru moment continuarea lucrărilor. Însă preşedintele CJ e optimist şi spune că, în ciuda problemelor de ordin birocratic şi ecologic, peste un an se va putea circula pe aici.

Ploaia strică treaba

În judeţul Iaşi sunt aproximativ 75 km de drumuri judeţene de pământ. Cel mai „norocos“ segment, de aproximativ 2 km, este cel dintre satele Cuza Vodă (comuna Ipatele) şi Tungujei (comuna Ţibăneşti). Distanţa poate fi parcursă cu un autoturism, dacă nu plouă.

Traseul mai degrabă off-road face parte din cel mai mare proiect de modernizare a unor căi de acces aprobat pentru judeţul Iaşi prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală. Este vorba de Drumul Judeţean 246, pe porţiunea dintre limita cu judeţul Vaslui, respectiv satul Tufeştii de Sus (comuna Scânteia), pe ruta Scânteia-Şcheia-Drăguşeni-Ipatele-Ţibăneşti, pe o distanţă de 36 de kilometri. Cea mai mare parte a drumului este de piatră. Sunt şi câteva porţiuni asfaltate, dar numai cea din satul Ipatele este lipsită de gropi.

Întreg proiectul de modernizare este evaluat la aproape 66 de milioane de lei, iar lucrările vor începe cel mai devreme anul viitor. În mod ironic şi frustrant totodată, în DJ 246, pietruit în cea mai mare parte, dau mai multe drumuri comunale, recent asfaltate. Asta, pentru că programul european de modernizare a acestor căi secundare a putut fi accesat mai repede chiar de către primăriile comunelor.

La Ungheni, de exemplu, tocmai a fost finalizată modernizarea a peste 6 km de drumuri de exploataţie agricolă, care şerpuiesc pe câmp, în timp ce drumurile judeţene 249 şi 249A, care străbat localităţile Bosia şi Ungheni, sunt distruse. În acest caz, administraţia locală şi CJ au recurs la artificii precum declasarea DJ-urilor la drumuri comunale şi apoi la revenirea lor în categoria drumurilor judeţene, în speranţa obţinerii mai rapide a unor fonduri europene. Fără rezultat, până acum.

Trei milioane pentru pietruirea a 30 km de drum

Până la modernizarea sectoarelor de drum de pământ, Direcţia Judeţeană de Administrare a Drumurilor şi Podurilor efectuează lucrări de întreţinere. În ultima şedinţă a Consiliului Judeţean a fost reconfirmată lista sectoarelor de drum de pământ care vor primi un strat de piatră în cadrul programului de reparaţii curente.

„Aceasta se face în două etape: 200 mc de piatră spartă vor fi împrăştiate acum, în toamnă, şi încă 200 mc la primăvară“, ne-a explicat Sorin Babliuc, directorul DJADP, primul tratament care se aplică drumurilor de pământ în vederea modernizării lor ulterioare.

„Pietruirea unui drum costă 100.000 de lei/km, iar fondurile de care dispunem se ridică la suma de 3 milioane de lei“, a mai spus şeful DJADP.

Anul acesta, vor fi scoase astfel din noroaie aproximativ 30 km de drumuri judeţene de pământ: DJ 207A, de la limita cu judeţul Neamţ şi până în Storneşti-Bocniţa (în total, 4 km); DJ 281B, între Coarnele Caprei şi Boroşoaia (6 km); pe DJ 282 D, între Potângeni şi Româneşti (5 km); DJ 208G, pe două porţiuni, între limita judeţului Neamţ şi Hălăuceşti-Luncaşi (7 km), respectiv Kogălniceni-Movileni-Criveşti (6 km). Până la asfaltarea lor mai e însă drum lung.

Cum trebuie să arate, potrivit legii, un drum judeţean?

- lăţime de 8 metri, asfalt gros de 14 cm

Potrivit normativelor legale în vigoare, drumurile judeţene pot fi, în funcţie de nivelul traficului suportat, din clasa tehnic III, IV, sau V. Clasa de trafic foarte greu, de exemplu, are un nivel de trafic de 1,0-3,0 m.o.s. (milioane osii standard - 11.5 tone).

Ca şi caracteristici, indiferent de trafic, un drum judeţean trebuie să îndeplinească următoarele standarde:

  • lăţime parte carosabilă: 2 x 3,0 m;
  • lăţime acostamente: 2 x 1,0 m;
  • lăţime total platformă: 8,0 m;
  • pantă transversală a părţii carosabile 2,5% repartizată simetric faţă de axa drumului;
  • pantă transversală a acostamentelor 4%.

Constructiv, un drum judeţean adus la standardele actuale trebuie să aibă următoarele lucrări la structura rutieră:

  • excavarea şi evacuarea împietruirii existente pe grosime de 20 cm (partea infestată cu pământ);
  • aşternerea unui strat separator din geotextil;
  • strat inferior de fundaţie din balast cu grosime de 30 cm;
  • strat superior de fundaţie din piatră spartă cu grosime de 25 cm;
  • amorsare cu emulsie bituminoasă 0,9 kg/m²;
  • strat de legătură din beton asfaltic deschis (binder) cu grosime de 7 cm , plus 2 cm pentru reprofilare;
  • strat de uzură din beton asfaltic cu grosime de 5 cm BA16;
  • şanţuri betonate.

Se poate şi mai rău: drumuri naţionale de pământ

Dacă, în judeţul Iaşi, sunt 75 km de drumuri judeţene din pământ, unele având porţiuni impracticabile, în ţară încă mai există sectoare de drum naţional de pământ. Până în această vară, când a fost pietruit de Regionala de Drumuri şi Poduri Iaşi, cel mai apropiat era DN 24C (care trece prin Popricani), ce face legătura între localităţile botoşănene Manoleasa şi Rădăuţi Prut (41 km). Alte sectoare de drum naţional aflate într-o stare asemănătoare sunt pe DN 5A Mironeşti-Izvoarele (jud. Giurgiu), pe DN 2N Bogza-Mărtineşti (jud. Vrancea) şi pe DN 7D Câineni-Curtea de Argeş. Spre deosebire de drumurile judeţene, în toate aceste cazuri rovinieta e obligatorie.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri