Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Georgescu: ANI va contesta decizia Curţii de Apel Bucureşti în cazul lui Mircea Diaconu

GALERIE
horia georgescu
  • horia georgescu
- +

Preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, a declarat vineri că instituţia pe care o conduce va contesta decizia Curţii de Apel Bucureşti în cazul europarlamentarului Mircea Diaconu.

Horia Georgescu s-a declarat optimist cu privire la şansele pe care Agenţia Naţională de Integritate (ANI) le va avea în faţa judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care vor soluţiona contestaţia, semnalând totodată faptul că la nivelul curţilor de apel nu există o practică unitară în cazul unor astfel de procese.

"Noi avem cunoştinţă de opinia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie într-o decizie a Curţii Constituţionale. În plus, în luna iunie, Curtea Constituţională a emis o altă decizie care a clarificat acel text de lege referitor la interdicţia de a ocupa o funcţie eligibilă indiferent de tipul ei. După două decizii ale Curţii Constituţionale şi cu opinia Înaltei Curţi, eu privesc optimist spre recursul pe care îl vom formula", a spus Georgescu, după conferinţa de lansare a unui sistem informatic de prevenire a conflictelor de interese în achiziţii publice.

Agenţia Naţională de Integritate a pierdut, vineri, la Curtea de Apel Bucureşti procesul în care a contestat calitatea de membru în Parlamentul European a lui Mircea Diaconu.

Instanţa a respins ca neîntemeiată acţiunea ANI şi, totodată, a apreciat ca fiind inadmisibilă cererea Agenţiei de anulare a procesului verbal al Biroului Electoral Central din 29 mai privind centralizarea voturilor şi atribuirea mandatelor la alegerile pentru Parlamentul European din 25 mai.

"Admite excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a pârâtului BEC şi respinge în consecinţă acţiunea formulată în contradictoriu cu acest pârât. Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active, a lipsei de interes a acţiunii, precum şi a lipsei de obiect. Respinge ca inadmisibilă acţiunea în ceea ce priveşte cererea de anulare parţială a procesului-verbal al BEC din 29.05.2014 privind centralizarea voturilor şi atribuirea mandatelor la alegerile pentru Parlamentul European 25 mai 2014. Respinge în rest, acţiunea reclamantei, astfel cum a fost completată, ca neîntemeiată", se arată în decizia instanţei.

Decizia Curţii de Apel Bucureşti poate fi atacată cu recurs la instanţa supremă, în 15 zile de la comunicare.

Judecătorii au respins ca inadmisibilă şi cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a articolului 25 din Legea 176/2010.

Această dispoziţie a instanţei poate fi atacată cu recurs în 48 de ore de la pronunţare.

Potrivit articolului 25 din Legea 176/2010, "fapta persoanei cu privire la care s-a constatat că a emis un act administrativ, a încheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese ori starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective, în măsura în care prevederile prezentei legi nu derogă de la aceasta şi dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni".

"Persoana eliberată sau destituită din funcţie potrivit prevederilor alin. (1) sau faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decazută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepţia celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcţie sau o demnitate publica la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicţia de 3 ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti de confirmare a existenţei unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate. Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese constituie temei pentru eliberarea din funcţie ori, după caz, constituie abatere disciplinară şi se sanctionează potrivit reglementarii aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective. Prin derogare de la dispoziţiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară, sancţiunile disciplinare care pot fi aplicate ca urmare a săvârşirii unor abateri dintre cele cuprinse în prezenta lege nu pot consta în mustrare sau avertisment", conform prevederilor din articolul 25.

Agenţia Naţională de Integritate a contestat în 11 iunie, la Curtea de Apel Bucureşti, calitatea de membru în PE a lui Mircea Diaconu.

ANI l-a reclamat pe Diaconu, alături de Autoritatea Electorală Permanentă şi Biroul Electoral Central, după ce fostul senator, declarat incompatibil printr-o decizie definitivă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, din iunie 2012, a candidat la alegerile europarlamentare, câştigând un mandat.

Totodată, potrivit unor surse, ANI a trimis atunci şi o sesizare la Parlamentul European, pentru Comisia de validare a candidaturilor, în care atrage atenţia asupra incompatibilităţii stabilite de instanţa supremă.

Reprezentanţi ai PE au explicat că Parlamentul European verifică doar incompatibilităţile la nivel european, astfel că decizia trebuie să aparţină autorităţilor judiciare române.

BEC a transmis Comisiei de validare lista cu eurodeputaţii români aleşi, pe care figura şi independentul Mircea Diaconu. Potrivit procedurilor, acesta a completat declaraţia pe propria răspundere că nu mai deţine nicio funcţie în cadrul instituţiilor europene.

Diaconu şi-a depus, în 26 martie, la BEC, dosarul de candidatură şi listele de susţinători pentru a intra în alegerile europarlamentare în calitate de candidat independent, după ce şi-a dat demisia din PNL.

ANI a trimis BEC, tot în 26 martie, o informare în care se arăta că Mircea Diaconu nu îndeplineşte condiţiile legale de validare a candidaturii sale pentru Parlamentul European.

BEC a respins candidatura lui Diaconu, care a contestat la Tribunalul Bucureşti decizia Biroului Electoral Central.

Tribunalul Capitalei a admis, în 5 aprilie, contestaţia lui Mircea Diaconu privind candidatura sa ca independent la alegerile europarlamentare. Decizia a fost atacată la Curtea de Apel Bucureşti, care, în 9 aprilie, a menţinut decizia tribunalului, hotărârea fiind definitivă.

Astfel, Mircea Diaconu a putut candida, în mai, la europarlamentare şi a câştigat un mandat de europarlamentar.

Tribunalul Bucureşti a notat, în motivare, că prin Legea 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), legiuitorul a îngăduit unei persoane faţă de care s-a constatat starea de incompatibilitate să ocupe funcţii alese, între care şi calitatea de membru din partea României în Parlamentul European, pe perioada celor trei ani, nu însă şi funcţii numite.

"În aceste condiţii, întrucât candidatura contestatorului Diaconu Mircea vizează funcţia de europarlamentar, funcţie în mod evident integrată funcţiilor eligibile, nu este incidentă interdicţia invocată de către BEC prin decizie, drept urmare, contestatorul Diaconu Mircea are vocaţia legală incontestabilă de ocupa funcţia de europarlamentar", a arătat tribunalul.

Instanţa bucureşteană a făcut referire, în motivare, şi la sintagma "aceeaşi funcţie", folosită în legea ANI, care ar viza totalitatea funcţiilor în care o persoană poate fi aleasă. În acest context, judecătorul tribunalului arată că "ar însemna să se lovească în chiar susbstanţa dispoziţiilor constituţionale ce reglementează dreptul de vot, dreptul de a fi ales, dreptul de a fi ales în Parlamentul European, şi care concură cu exercitarea suveranităţii naţionale".

Pe de altă parte, a arătat instanţa, Legea 176/2010 nu poate fi supusă, prin analogie, regimului juridic specific dreptului penal şi sancţiunilor penale. Interdicţia de a mai exercita, timp de trei ani, o funcţie sau o demnitate publică, cu excepţia celor electorale, este o sancţiune care apare suplimentar, alături de sancţiunea disciplinară a destituirii sau eliberării din funcţie, a mai arătat instanţa, în motivare.

Mediafax

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri