Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Germania electorală (I)

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

În cele ce urmează, câteva idei (fără pretenții de analiză politică) despre scrutinul de duminică.

Alegerile au trecut, comentariile se adună, discuțiile se concentrează, treptat, asupra eforturilor de formare a guvernului. Germania va rămâne, o vreme, în topul interesului observatorilor politici, apoi lucrurile vor intra în normal. În cele ce urmează, câteva idei (fără pretenții de analiză politică) despre scrutinul de duminică.

1. Există un câștigător – binomul Uniunea Creștin-Democrată (CDU) / Uniunea Creștin-Socială (CSU) – componenta bavareză. Nu a fost o victorie clară, ambele au înregistrat reculuri, dar meciul electoral nu se rejoacă. La fel, există un mare învins: Partidul Social-Democrat (SPD).

2. Se bucură dreapta dură – Alternativa pentru Germania (AfD). Dar scorul foarte bun și reprezentarea parlamentară consistentă erau așteptate. Eticheta „extremă dreaptă” este adecvată, dar cele de „fascism” sau „nazism” trebuie atent cumpănite, pornind de la definiții solide și argumentate ale conceptelor. Oricum, este neplăcut să vezi succesul unei formațiuni al cărei lider – se pare că va deveni ex-lider – a spus cândva că ar trebui să se tragă în migranții care încearcă să intre ilegal în țară.

3. Dar e neplăcut să vezi și succesul unui partid al cărui antecesor chiar a dat dispoziție să se tragă – nu în oameni care încercau să intre, ci în oameni care încercau să iasă; nu în migranți, ci în cetățeni germani. Este vorba despre nucleul est-german al formațiunii Die Linke („Stânga”), nimeni altul decât fostul partid comunist totalitar. Trebuie menționat că Die Linke s-a dezis public de moștenirea totalitară.

4. Vor fi interesante discuțiile referitoare la sancționarea electorală a învingătoarei, Angela Merkel.  Migrația a fost o temă importantă, dar nici pe departe unica. Uzura în funcție contează. Mulți dintre tinerii alegători nu se pot raporta decât la era Merkel. Doisprezece ani la putere pot fi obositori pentru unii cetățeni.

5. Liderul social-democrat Martin Schulz a fost dezavantajat de prezența SPD în guvernul doamnei Merkel. E un nou eșec al social-democraților din postura de partener într-o mare coaliție condusă de CDU/CSU, după cel din 2009. Nu vor dori să intre prea curând într-o asemenea formulă. Dar între aceste două înfrângeri  se situează cea din 2013, atunci când veneau din opoziție. SPD este într-o criză adâncă.    

6. Este devreme să vorbim de o modificare a dinamicii sistemului de partide: trebuie să vedem dacă AfD își confirmă poziția în viitoarele trei-patru runde de alegeri desfășurate la nivel federal (legislative și europene), dar și într-un ansamblu convingător de alegeri regionale și locale.

7. Crește numărul de partide semnificative față de 2013, prin intrarea în Bundestag a celor două partide care data trecută nu au atins pragul electoral: AfD și Partidul Liber-Democrat (FDP). Ele se alătură Verzilor și grupării Die Linke și se ajunge la patru formațiuni mici în Bundestag. Din acest motiv, dar și din cauza declinului celor doi mari jucători  – CDU/CSU și SPD – sistemul pare să se îndrepte către o logică mai pronunțat multipartidistă.

8. Partidul învingător ar putea să întâmpine, în viitor, mai multe dificultăți în crearea și gestionarea coaliției guvernamentale. Acum, spre exemplu, dacă se confirmă refuzul social-democraților de a intra într-o mare coaliție, CDU/CSU are nevoie de doi parteneri mici pentru a face guvernul. În trecut, cel puțin în teorie, câștigătorul se putea alia cu un singur partid mic. Dacă această situație se va repeta și data viitoare, vom putea vorbi de o diminuare a supremației „celor mari”.

9. Este adevărat că, acum, CDU/CSU și SPD au înregistrat minime „istorice”, dacă ne referim la epoca post-unificare. Pentru creștin-democrați, scăderea este cu atât mai dură cu cât la precedentul scrutin obținuseră un maxim istoric. De regulă, însă, partidele mari sunt rezistente: își revin din șocuri, evită scindările sau le minimizează efectele. Nu este exclus ca la viitoarele alegeri să asistăm la o revenire a forțelor politice importante, mai ales dacă vor recupera alegători marginali atrași acum de AfD (cazul CDU/CSU) sau de formațiunea Die Linke (cazul SPD). Dar electoratul din 2021 sau 2022 nu va fi același cu cel din 2017 – pentru partide, electoratul este mereu nou.

10. Rolul partidelor mici moderate – Verzii și FDP – va crește semnificativ în următoarea legislatură. Dar, dacă ele vor intra la guvernare într-o coaliție de tip Jamaica (după culorile partidelor) alături de creștin-democrați, le va sta în atenție experiența neplăcută pe care FDP a avut-o la sfârșitul legislaturii 2009-2013: de la putere a căzut în afara Bundestag-ului.   

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri