Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
Ce-ar fi, aşadar, dacă autorităţile noastre şi reprezentanţii mediului de afaceri s-ar gândi la o formulă de cooperare cu omologii din judeţele limitrofe pentru dezvoltarea învăţământului profesional (în sensul cel mai larg)?
Încheiam textul anterior cu observaţia că, din punctul meu de vedere, tema infrastructurii - incluzând aici autostrada - ar trebui încadrată într-un discurs axat pe speranţă şi oportunităţi, nu pe frustrare şi disperare. La fel de gravă este eroarea de a considera că infrastructura materială este factorul determinant al dezvoltării, neglijând teme precum cadrul instituţional sau resursa umană. E plină istoria de avertismente în acest sens. Dar, până la urmă, fiecare generaţie şi fiecare colectivitate ia propriile decizii şi îşi asumă consecinţele. Mi-aş dori, aşadar, ca liderii noştri politici să pledeze cauza infrastructurii materiale accentuând şansele de dezvoltare şi perspectiva reducerii dependenţei de transferurile de la centru.
Pentru asta, ar trebui să discutăm mai mult despre modul în care Moldova este afectată de deciziile de la Bucureşti. Ar trebui să vedem dacă uniformizarea accentuată cuplată cu umflarea statului, în jurul căruia converg toate forţele politice de la noi, este soluţia corectă pentru noi. Eu nu cred într-o redistribuire extinsă de resurse între judeţe, exceptând situaţiile în care un centru precum Iaşul primeşte fonduri pentru cultură, cercetare, învăţământ sau sistemul medical de care să beneficieze şi locuitori din celelalte judeţe ale Moldovei. Dând la o parte aceste cazuri, nu mi se pare normal ca un judeţ să înregistreze un dezechilibru mai mare de 20 la sută (în plus sau în minus) între ceea ce oferă şi ceea ce obţine din resursele ţării.
Asta nu va duce, aşa cum s-ar lamenta centraliştii, la falimentul Vasluiului sau Botoşaniului, nici la pierderea de viteză a Iaşului prin comparaţie cu alte centre. Da, ar fi transformări dificile, dar nu imposibile. Dacă nu facem regiuni administrative - şi nu facem - atunci ar trebui ca autonomia financiară a judeţelor să fie extinsă. În acest caz, ne lăsaţi pe noi, aici, să ne dimensionăm cheltuielile sociale, să vedem ce niveluri stabilim - dacă stabilim - pentru salariul minim, câţi funcţionari publici angajăm şi cum îi plătim şi aşa mai departe. De asemenea, i-am scuti pe conducătorii de la Bucureşti de multă bătaie de cap dacă i-am ruga să ia mai puţin din taxele şi impozitele noastre, eliberându-i totodată de o bună parte dintre angajamentele pe care şi le iau în anii electorali.
Probabil că în următorii ani oraşul va deveni mai atractiv pentru investitori dacă vom progresa la capitolul forţă de muncă. Existenţa mediului universitar este un avantaj enorm, dar ne vom dezvolta doar dacă valorificăm potenţialul tuturor, indiferent dacă şi-au terminat sau nu studiile. Nu mă număr printre cei care speră că industria hi-tech poate, singură, să ne poarte înainte. Cred că trebuie să devenim un exportator tot mai solid de produse industriale cu valoare adăugată rezonabil de mare. Dacă zona hi-tech s-a putut dezvolta fără o prea mare influenţă a politicului, pentru industria prelucrătoare e nevoie de o influenţă exercitată inteligent. În privinţa autostrăzii depindem de bunăvoinţa centrului, iar în privinţa cadrului instituţional ne-ar aştepta o luptă extrem de dură. Dar pentru a fi pregătiţi, la momentul oportun, să găzduim investiţii importante cred că ar trebui să ne gândim la soluţii punctuale ce i-ar putea interesa şi pe prietenii din alte părţi ale ţării.
Ceea ce urmează este doar schiţarea unei idei şi sunt sigur că ar fi mulţi cei care ar putea să reflecteze cu mult mai multă competenţă decât mine pe tema respectivă. Vorbim de ani buni de reforme de sus în jos în sistemul de învăţământ, de importanţa adaptării la piaţa muncii. Deplângem că învăţământul profesional nu merge bine (ceea ce nu înseamnă că nu urmărim cazurile de succes din diverse colţuri ale ţării, unde companiile şi unităţile de învăţământ colaborează bine). Mai ştim că judeţul Iaşi - ne place sau nu - este dependent de vecinii săi în privinţa asigurării forţei de muncă.
Ce-ar fi, aşadar, dacă autorităţile noastre şi reprezentanţii mediului de afaceri s-ar gândi la o formulă de cooperare cu omologii din judeţele limitrofe pentru dezvoltarea învăţământului profesional (în sensul cel mai larg)? Îmi pot imagina un organism mixt care ar decide ce specializări ar fi oportune în zona respectivă, cum vor fi definite domeniile la nivel de şcoală profesională, liceu, studii post-liceale, studii de formare şi calificare etc. Ar crea programe „de stat” în diverse domenii, decizând pentru cât timp s-ar asigura finanţarea, în ce localităţi se vor derula cursurile, care sunt gratuite şi care nu (şi ce condiţii legale de performanţă ori fidelitate vor fi impuse cursanţilor în schimbul scutirii de taxe), la ce profesori se va apela, cum vor fi plătiţi şi evaluaţi.
Structura respectivă ar putea decide, însă, şi asupra sprijinirii unor programe similare iniţiate de actori sută la sută privaţi. Nu e vorba de a exclude în vreun fel acreditările guvernamentale - din contra, criteriile de calitate ale finanţatorilor le-ar suplimenta pe cele de la minister. Organismul de conducere astfel creat şi-ar putea asuma prin statut obligaţia de a răspunde cu precădere nevoilor localităţilor mai sărace, astfel realizându-se şi o formă benignă de redistribuţie.
Desigur, toate acestea din bani care nu ar mai merge la Bucureşti. Există, cred, foarte multe exemple de situaţii în care s-ar putea colabora în mod avantajos la nivelul regiunii. Altele - şi mai multe - în care eforturile strict locale sau judeţene ar putea da rezultate mai bune decât gestionarea centralizată. Cred că a venit momentul ca aceste calcule să fie făcute şi, dacă este cazul, să ne gândim la un proces real de descentralizare. Desigur, totul pe banii noştri.
Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii "Mihail Kogălniceanu”
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Bulevardul Socola, închis pe jumătate. Pe unde au fost deviate autobuzele
VIDEO PRIMELE IMAGINI cu craterul format de prăbușirea dronei, la 8 km de Brăila
Prognoză meteo pentru luna aprilie: Temperaturi peste cele normale. În ce zone sunt anunțate ploi
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |