Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
Tudor Ibănescu a urmat Facultatea de Inginerie de la Universitatea din Edinburgh, în Scoţia. Tânărul a terminat studiile ca şef de promoţie. Pentru o perioadă de timp a lucrat pentru echipa de Formula 1 Lotus, el fiind responsabil de suspensiile maşinii. „În câteva luni a trebuit să învăţ totul despre maşini de Formula 1 şi să fac lucruri pe care ei contau“, povesteşte Tudor, El urmăreşte acum să îşi definitiveze studiile cu un doctorat şi crede că ar avea şanse să lucreze tot în cadrul Lotus
Lui Tudor Ibănescu îi plăceau cursele de Formula 1 pe care le vedea la televizor, fără însă a nutri o pasiune pentru a fi la volanul bolizilor. Pe Tudor l-a pasionat mai degrabă ce se ascundea în spatele capotelor maşinilor care alergau în circuitele închise, arzând cauciurile în curbe strânse. Oricum, şofer sau inginer, nu s-ar fi gândit niciodată în timpul liceului pe care l-a terminat la Colegiul Naţional „Costache Negruzzi“ din Iaşi că va ajunge să lucreze în timpul facultăţii cot la cot cu inginerii uneia dintre echipele care se întrec în Marele Circuit.
Crede tocmai că această pasiune a fost cea care l-a împins spre inginerie mecanică, deşi ar fi dorit să facă doar fizică sau electronică la facultate. Din clasa a VII-a până într-a XII-a a participat şi a ajuns la faza naţională a Olimpiadei de fizică, câştigând într-un an şi luând constant premii, clasându-se, în orice caz, de fiecare dată în primii zece. Şi pentru că a simţit mereu că vrea să meargă mai departe, a încercat, fără să îşi pună foarte mari speranţe, să se înscrie la o universitate din Marea Britanie. A intrat astfel la Universitatea din Edinburgh, în Scoţia, unde a terminat şef de promoţie şi de unde a ajuns şi în echipa de formulă 1 Lotus, unde s-a îngrijit de suspensiile maşinilor de curse.
A aplicat doar să vadă dacă ar putea fi acceptat
„M-am hotărât să plec cu şase luni înainte de bac, pentru că în cazul Marii Britanii se aplică cu jumătate de an mai devreme, aşa că am depus dosarele în septembrie 2009. Prin urmare m-am decis cu jumătate de an înainte să termin clasa a XII-a, dar am făcut-o la început pentru a vedea dacă am vreo şansă să intru, fără să mă gândesc dacă voi pleca cu siguranţă“, spune Tudor, într-o română clară, brăzdată de câteva linii englezeşti, marcate cu vocea sa adâncă, linii căpătate în cinci ani petrecuţi în Scoţia de unde se întorcea doar în vacanţe.
Povesteşte, degajat, jucând între degetele mâinii drepte paiul băuturii din faţa sa, că s-a înscris şi pentru că l-a costat doar 10 lire şi procedura a fost una uşoară. A pus dosarul la cinci universităţi importante din Marea Britanie, a fost acceptat la patru dintre ele, dar ales să meargă la Edinburgh pentru că acolo primea o bursă care îi acoperea integral taxa de studiu. „Restul însă mi-am plătit eu timp de cinci ani, şi casă, şi masă. Am urmat cursurile Facultăţii de Inginerie, dar nu pot spune că ştiam din timp că voi pleca“, spune Tudor.
Părinţii au fost surprinşi când i-a anunţat că pleacă, dar l-au încurajat să-şi caute norocul în Scoţia, mai ales că ambii sunt cadre didactice la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ din Iaşi, mama sa predând la Facultatea de Construcţii şi Instalaţii, în timp ce tatăl său la cea de Construcţii de Maşini. „Nu m-au influenţat în niciun fel, dar tata era puţin sceptic când i-am spus că urmează să fac mecanică“, povesteşte zâmbind Tudor.
Predarea, la fel ca în România
Însă Tudor crede că la facultatea din Scoţia se predau aceleaşi lucruri ca în Iaşi, din ce a vorbit cu colegii şi părinţii săi. Totul mai puţin practica. „Ştiu că lumea spune că în Scoţia vremea e aiurea şi plouă mereu, dar eu m-am acomodat. E ok, plus că e o zonă foarte internaţională, sunt foarte mulţi români, sunt oameni din toate ţările şi acomodarea este foarte uşoară. După ce am terminat cinci ani acolo, cred că ceea ce se studiază nu diferă foarte mult faţă de ce e în ţară. Nu e diferit ca materie, doar că ai mai multă experienţă practică şi mult mai multe oportunităţi“, susţine Tudor.
Acesta spune că, din promoţia sa, jumătate din clasa de la „Negruzzi“ a plecat în străinătate să înveţe, mulţi dintre ei alegând Marea Britanie tocmai din cauza acestei apropieri dintre facultăţi şi companii, dintre lumea universitară şi industrie. La Edinburgh, studenţii erau chiar obligaţi ca în anul al patrulea din cinci de studii să facă şase luni de practică la o companie, în industrie. Aşa a ajuns şi Tudor la echipa de Formula 1 Lotus, unde a stat şapte luni lucrând cot la cot cu inginerii care pregăteau simulările de dinaintea fiecărei curse.
„Eram în ceea ce se numeşte «vehicle performance group». Înainte de fiecare cursă făceam simulări ca să vedem setările optime ale maşinii pentru fiecare circuit în parte. Era o muncă destul de migăloasă, stăteam mult la simulări, dar era frumos şi o muncă recompensatoare. Ştiai că faci ceva şi după aceea, peste o săptămână, te uiţi la televizor să vezi ce a ieşit“, povesteşte Tudor. Prima cursă la care au concurat cei de la Lotus când a fost Tudor acolo a fost şi una în care unul dintre monoposturile echipei a ieşit primul pe podium. Atunci s-a sărbătorit în fabrică, toţi cei peste 100 de angajaţi simţindu-se implicaţi în victoria echipei.
Sediul celor de la Lotus e undeva lângă Oxford, iar Tudor primea un salariu ca intern cu care îşi acoperea doar cazarea şi masa, dar spune că nu regretă şi că s-ar întoarce la primul telefon primit. Şi a lucrat cot la cot cu toată lumea, încă din prima sa săptămână acolo. „În câteva luni a trebuit să învăţ totul despre maşini de Formula 1 şi să fac lucruri pe care ei contau. Scriam documente înaintea cursei despre ceea ce credeam eu că erau setările optime pe partea de suspensie, după datele înregistrate de senzorii maşinii anul trecut şi ţinând cont de modificările de şasiu de atunci. Bine, nu eram chiar de capul meu, aveam nişte superiori care se uitau peste ce făceam, dar dacă eu nu făceam treabă bună ei nu mai aveau timp să reia simulările.“
A cunoscut şi piloţii de F1
Tudor povesteşte însufleţindu-se că nu se simţea vreo diferenţă între el şi restul echipei. A primit costum cu numele sponsorilor, ca toată lumea, şi a avut ocazia să îl cunoască şi pe unul dintre piloţi. La momentul la care a făcut el practică, la Lotus conduceau Kimi Raikkonen, cunoscutul pilot de Formula 1, şi un debutant, Romain Grosjean. Pe acesta din urmă, Tudor îl vedea mereu prin fabrică, interesându-se de schimbări şi modificări, fiind mai preocupat de partea tehnică. „Ajungeam la muncă pe la 8 dimineaţa, după care aveam o listă de task-uri (n.r. - sarcină) pe care trebuia să le îndeplinesc. Nu stătea nimeni să te biciuiască, dar ştiai că până la o anumită dată trebuia să faci un task şi să îţi drămuieşti singur timpul. Oricum ar fi, tot lucrai opt-nouă ore pe zi“, povesteşte Tudor.
Vrea să lucreze afară
Momentan, Tudor s-a întors în Iaşi după ceremonia de premiere în care a fost desemnat studentul anului şi şef de promoţie. Chiar dacă pentru aceştia nu are aceaşi valoare ca în România, Tudor crede şi el că este destul de important să ai aşa ceva trecut în CV. CV pe care, înainte să vină în ţară, şi l-a depus în două direcţii: pentru angajare şi pentru ca să urmeze un doctorat. Nu ştie încă ce va alege, dar a văzut că majoritatea colegilor pe care i-a avut la Lotus aveau toţi doctoratul dat. De aceea, chiar dacă la echipa de formula 1 e primul loc unde şi-a depus CV-ul, spune că ar face întâi doctoratul, ca în momentul în care ar lucra să poată să fie pe picior de egalitate cu toată lumea.
Lucrarea de diplomă tot pe Lotus şi-a dat-o, pe activitatea din echipă, pe colectarea datelor tehnice de pe o maşină de curse şi spune că a fost încurajat chiar de cei de acolo să aplice la o poziţie permanentă. „Aş vrea să lucrez în străinătate măcar pentru o perioadă de timp. Dacă aş veni în ţară, ca absolvent de mecanică nu cred că am oportunităţi foarte mari. Sunt companii care fac lucruri interesante şi în România, dar pe salarii destul de mici. Şi care ar fi rostul să mă întorc dacă am investit atât să studiez acolo? Dacă voiam să lucrez la noi, puteam face fără probleme facultatea din Iaşi, fiindcă diferenţe de predare nu sunt. Dar în Marea Britanie altfel se uită oamenii la tine când ai o diplomă din România, şi alta când e o diplomă de la Edinburgh“, susţine Tudor.
Acesta spune că un salariu de pornire pentru absolvenţii care se angajează în Marea Britanie este de 2.500 de lire, în timp ce în ţară 2.500 de lei e „greu de câştigat ca proaspăt absolvent“. În ceea ce îi priveşte pe colegii cu care a mai vorbit, spune că în jur de un sfert dintre ei se vor întoarce în ţară, în timp ce restul vor rămâne să lucreze în străinătate. „Mai puţin în vacanţe“, crede Tudor, spunând zâmbind că, în ritmul acesta, România va rămâne o staţiune imensă pentru românii care se întorc în concedii, pentru că e greu să treci, de dragul patriotismului, de la un salariu de 2.500 de lire la unul de 2.500 de lei.
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Cum e să lucrezi într-o universitate (şi să participi la alegeri)
Ghici cine este blondina din acest tandem liberal indestructibil?
Publicitatea convenției matrimoniale și modificarea acesteia
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |