Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
Chiar avem convingeri şi conduită de cetăţeni ai unui oraş de cultură? Sau lăsăm totul la cheremul unor semidocţi orgolioşi, puşi pe căpătuială?
Uliţele vechi şi mai importante ale Iaşului: Uliţa Mare, azi Ştefan cel Mare şi Sfânt, Cuza Vodă şi Bulevardul Independenţei. Dacă parcurgi strada Ştefan cel Mare şi Sfânt, de la Palatul Culturii şi până la Piaţa Unirii, atenţia îţi este atrasă de biserici precum Mitropolia Veche, Catedrala Mitropolitană, Trei Ierarhi, Biserica Episcopală Romano-Catolică şi doar câteva clădiri laice demne de admirat, precum Şcoala Asachi, Palatul Roznovanu, clădirile administrative proiectate de eminentul arhitect G. M. Cantacuzino la Mitropolie, sediul Episcopiei Romano-Catolice şi Banca Naţională. În rest, blocuri noi, lipsite de personalitate. Singura mângâiere rămâne, aşadar, trecutul. Nici decidenţii politici, nici arhitecţii nu au identificat soluţii onorabile, deşi, în anii în care s-au ridicat noile blocuri nu mai eram sub presiunea stânjenitoare a urgenţei şi nici a modei sovietice. Ansamblul arhitectonic de la Mitropolie a stat zeci de ani în schele, şi abia dacă se apropie de o finalizare demnă. În imediata vecinătate, noua catedrală Romano-Catolică a fost se pare, cu premeditare, împinsă în plan secund, deşi modestele clădiri dinspre Ştefan cel Mare puteau fi demolate negreşit, pentru a pune în valoare un monument inspirat, care fusese gândit iniţial într-un registru de înălţime mai generos, în acord cu tradiţia arhitectonică a acestei biserici. Orgolii mărunte au făcut ca un câstig arhitectonic şi urbanistic real pentru fizionomia oraşului să fie doar un semicâştig. Chiar era o problemă insurmontabilă ca sediile celor două biserici istorice şi surori să fie la vedere, umăr la umăr, semn că vremurile s-au schimbat, şi o dată cu ele oamenii?
Mult trâmbiţata zonă pietonală de pe Ştefan cel Mare este şi ea o semireuşită. Gândită în grabă şi în forţă de către echipa fostului primar, ceea ce a rezultat este departe de a corespunde aşteptărilor populaţiei ori bunului gust. Macadam cenuşiu, imaginaţie mediocră, plus salcâmi japonezi pitici. N-a contat protestul ieşenilor pentru salvarea teilor, care erau parte organică a arhitecturii străzii, dar şi amintiri de suflet, având corespondent în spiritul eminescian. A prevalat sfertocultura primarului şi a echipei sale, dintre care unii pretinşi oameni de spirit. S-au plantat în loc meschinii salcâmi japonezi, înlocuiti între timp de teii italieni, dar la preţuri uriaşe. Decizii improvizate, care vorbesc despre mentalităţi politicianiste, spirit de gaşcă şi cultură la fără frecvenţă. Oraşul n-a fost iubit de niciunul dintre cei doi primari post decembrişti (mandatul regretatului Emil Alexandrescu a fost mult prea scurt). Nici nu aveau cum aceşti parveniţi, întrucât un oraş precum Iaşul nu poate fi condus de specia de ipochimeni născuţi din negura tranziţiei, la fel ca Bacăul ori Galaţiul, ci de un om al locului, pe cât posibil bun gospodar şi om de cultură. Vom putea pune punct improvizatorilor politruci din ultimul sfert de veac? Deocamdată nu se întrevede nicio speranţă.
La capătul de sus al străzii Ştefan cel Mare te şochează tot o ruină: superba clădire cu cupolă - element arhitectural urban emblematic - a fostei bănci Braunstein. În lipsa de imaginaţie, pentru a ascunde degradarea, Primăria a îmbrăcat clădirea într-un cearşaf potemkinist. Ideea a prins şi a fost extinsă şi în alte locuri din centrul oraşului. Urâţeniile din cartierele de locuinţe nu mai pot fi acoperite de cearşafuri. Ar trebui să dăm de lucru câţiva ani la Ţesătura. Numai că am demolat-o şi pe aceasta. Şi pentru că veni vorba, în oraşul de jos, din valea Bahluiului, doar trei monumente s-au salvat de buldozer în anii regimului comunist: Mănăstirea Frumoasa, Podul de Piatra şi Uzinele Nicolina. Primele două sunt într-un grad avansat de ruină. Chiar nu poate identifica Biserica resursele pentru restaurarea splendidei ctitorii domneşti de la Frumoasa? Cât despre Nicolina, ceea ce s-a întâmplat este de-a dreptul revoltător. În numai câteva zile, cele mai vechi mărturii de arhitectură industrială ieşeană au fost puse la pământ de un rechin imobiliar, în complicitate cu Primăria. Oriunde în Europa, asemenea bijuterii arhitectonice sunt restaurate şi transformate în teatre, săli de expoziţie ori spaţii comerciale. Şi atunci, având în vedere zelul demolării amintirilor, sunt îndreptăţit, stimaţi ieşeni, să mă întreb: chiar avem convingeri şi conduită de cetăţeni ai unui oraş de cultură? Sau lăsăm totul la cheremul unor semidocţi orgolioşi, puşi pe căpătuială?
Mihai Dorin este istoric şi publicist
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |