Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

INTERVIU - Camelia Gavrilă: „Profesorii reprezintă o categorie profesională vitală“

GALERIE
camelia gavrila
  • camelia gavrila
- +

Interviu cu prof.dr. Camelia Gavrilă, inspector general al ISJ Iaşi, primul candidat de pe lista PSD pentru Camera Deputaţilor:

- Care ar fi modificările legislative pe care le consideraţi urgente, în cazul formării profesionale a cadrelor didactice? 

- Formarea profesorilor trebuie să se afle în atenţia parlamentului următor, prin aplicarea unor aspecte legislative deja existente, dar nu foarte bine clarificate, şi de multe ori amânate. Mă refer la importanţa masteratului didactic. Acesta ar însemna ca, imediat după licenţă, cei care doresc să profeseze în învăţământ să urmeze masteratul didactic, pentru o aprofundare a aspectelor metodice, psihopedagogice. Un astfel de masterat ar trebui să cuprindă mai multe ore de practică făcute în şcoală, grădiniţă. La acest moment nu există, a fost suspendat. Nu s-a găsit formula ideală deoarece în zona universitară s-a preferat masteratul profesional. S-a considerat că pe Sistemul Bologna cei trei ani sunt reduşi ca număr de aprofundare ştiinţifică a domeniului de competenţă. E adevărat şi acest lucru, dar trebuie să înţelegem că, din punctul de vedere al sistemului educaţional, avem nevoie de profesori mai bine pregătiţi pe latura metodică, psihopedagogică. Trebuie găsită o soluţie legislativă pentru ca cei care doresc să lucreze în învăţământ să aibă acces şi la un masterat didactic. În Occident, pentru cei care doresc să lucreze în învăţământ este obligatorie formarea postuniversitară pe această linie. Şi mai este un aspect prevăzut în legea educaţiei care nu se respectă: susţinerea profesorilor mentori care îndrumă debutanţii. Aceştia ar trebui să beneficieze de plata orelor sau reducerea normelor. Consider că sunt puncte cheie pe care viitorul parlament, prin comisiile de specialitate, trebuie să le urmărească: un masterat didactic şi unitar conceput la nivel naţional, şi rolul profesorului mentor . 

Care sunt problemele învăţământului ieşean

- Ce probleme ale învăţământului ieşean ar trebui să fie în atenţia parlamentarilor locali? Credeţi că veţi putea rezolva vreuna? Care?

- Învăţământul ieşean, în oglindă, repetă probleme pe care le găsim şi la nivel de învăţământ naţional, legate de structura învăţământului, programele extrem de încărcate, infrastructura deficitară, mai ales în anumite zone, de absenţa unui număr suficient de terenuri, săli de sport, de un personal insuficient în anumite zone. În mod particular, s-ar adăuga că, în educaţia ieşeană, peste 54% dintre elevi sunt în mediul rural. Deci, şcoala rurală trebuie să fie susţinută pentru a avea şcoli moderne, să fie bine dotată, să atragem profesori buni. O altă problemă este Programul Şcoală după Şcoală care ar trebui reformulat, adaptat, foarte bine precizat legislativ. Şi ar trebui să vizeze şi elevii din gimnaziu. Aşa cum este stipulat în prezent în legislaţie se referă doar la elevii care au dificultăţi în a atinge elementele minimale la disciplinele de studiu. Acest program cred ar trebuie să fie o formă de sprijin pentru a stimula dezvoltarea aptitudinilor copiilor în anumite domenii. Asta ar însemna o finanţare suplimentară pentru ca după-amiaza în şcoală să se desfăşoare ore de consultaţii, activităţi pe zone remedială dar şi activităţi de excelenţă. Toate acestea se pot schimba dacă avem - un cadru legislativ foarte bine precizat. De asemenea, trebuie gândite modificări legislative în ceea ce priveşte grădiniţele din mediul rural. Aici avem multe situaţii unde numărul de copii este redus. Şi pur şi simplu nu putem constitui posturi. Ar trebui să existe pârghii de intervenţie legală pentru alocarea posturilor indiferent de numărul de copii. Aceeaşi situaţie o regăsim şi în cazul psihologilor şcolari. Avem nevoie mai mulţi psihologi şcolari şi o modificare legislativă care să ne permită acest lucru. Ca parlamentar, voi avea în vedere toate acest probleme şi voi încerca să susţin modificări legislative în acest sens. Repet: pentru a ajunge la aceste rezolvări, ar trebui ca în comisiile de specialitate din Parlament să ajungă profesionişti în domeniile respective care să cunoască realităţile şi nevoile urgente ale domeniului respectiv de activitate.

- Majorarea salariilor în învăţământ, prin modificarea OG 20/2016, este contestată de premierul Dacian Cioloş, care spune că nu se pot modifica salariile cu şase luni înainte de alegeri, cu atât mai puţin fără o analiză de impact. Cum comentaţi această controversă, şi cum aţi fi votat dacă aţi fi fost parlamentar?

- Cred că este oportună. Profesorii sunt o categorie profesională foarte importantă, care desfăşoară o muncă de uzură, de implicare, stresantă, cu multă tensiune psihologică. Consider că această ordonanţă, atât timp cât a intrat pe procedură parlamentară, trimisă chiar de Guvern, ar trebui aplicată. Evident că poate suferi nuanţări, dezbateri, îmbunătăţiri, completări. Ţine de exerciţiul parlamentar al legiferării, completării, analizei. Dacă nu acum, de ce nu acum? Campania electorală este un contraargument subţire. Nu putem amâna la nesfârşit. Dacă proiecţia bugetară este rezonabilă, aş fi votat clar în favoarea acestei idei. Ar fi timpul să înţelegem că profesorii reprezintă o categorie profesională vitală pentru societate. Şi nu poate fi amânată la nesfârşit decizia unor salarii decente în învăţământ. 

Se poate face ceva deosebit pentru FILIT

- Un proiect cultural important pentru Iaşi: FILIT. Nu a mai avut aceeaşi anvergură ca în primii ani din cauza reticenţelor în privinţa procedurilor organizatorice optime. Trebuie o fundaţie care să gestioneze proiectul? Este suficient ca acesta să se desfăşoare printr-o direcţie a Consiliului Judeţean? Credeţi că un parlamentar poate clarifica această problemă? Aveţi de gând să vă implicaţi?

- Ca profesor de limba şi literatura română, am iubit acest festival, iar ca inspector şcolar şi director de şcoală, am fost un partener constant al tuturor ediţiilor, facilitând întâlniri şi dezbateri între invitaţi şi elevi. Cu siguranţă, acest festival trebuie să continue. Şi trebuie să găsim soluţii atât pentru reticenţele privind organizarea, cât şi pentru animozităţile şi orgoliile personale. O fundaţie care să gestioneze proiectul reprezintă o soluţie, dar această fundaţie ar trebui să includă în forumul decizional atât reprezentanţi din zona Consiliului Judeţean, cât şi reprezentanţi ai Consiliului Local, bineînţeles reprezentanţi din domeniul culturii, educaţiei. Şi, de ce nu, reprezentanţi ai zonei politice. Rolul politicianului este de a face lobby pentru proiectele desfăşurate în diferite parteneriate. O astfel de fundaţie ar trebui să gestioneze proiecte clare, cu obiective concrete, cu termene şi etape precise de derulare şi realizare. Boardul fundaţiei nu ar trebui să aibă rol doar de a tria proiectele, ci ar trebui să orienteze şi să ajute autorii să găsească surse alternative de finanţare.

Proiectele Iaşului

- Iaşul pare a avea nevoie de sprijin parlamentar pentru materializarea câtorva proiecte esenţiale: autostrada spre Ardeal, Spitalul de Urgenţe etc. Aţi discutat asta în partid? Aveţi o strategie pentru susţinerea acestora?

- Sunt proiecte esenţiale pentru Iaşi şi evident că le discutăm. În ceea ce priveşte Spitalul de Urgenţe, cred că am făcut deja un pas important, Primăria Iaşi stabilind fără echivoc viitorul amplasament. Despre autostradă, ştim că trebuie să ne raportăm la acele masterplanuri naţionale. Care aşa cum s-a văzut au suferit modificări de-a lungul timpului. Ce putem face ca parlamentari pentru ca Iaşul să fie pe lista oraşelor care vor beneficia de aceste proiecte? Şi aici cred că ar trebui să învăţăm din lecţia Clujului. După alegeri, proiectele de importanţă strategică pentru Iaşi ar trebui susţinute de toţi aleşii ieşenilor, indiferent de culoare politică, de rivalităţi şi animozităţi. Coeziune politică în jurul proiectelor esenţiale pentru ieşeni - altă soluţie nu cred că există.

- Care este opinia dumneavoastră faţă de problema unirii Basarabiei cu România? Este oportună, trebuie transformată într-o prioritate naţională? Vă veţi implica personal?

- Un adevărat român va fi întotdeauna legat sufleteşte de Basarabia. Unirea cu România o văd ca un proiect care ar trebuie să ţină cont de foarte multe aspecte: aspecte socio-economice, culturale, situaţia internă şi atitudinea basarabenilor faţă de un astfel de proiect. Mai ales după recentele rezultate. Şi să nu uităm de contextul şi politica internaţională. Nu ştiu dacă putem vorbi de prioritate naţională. Dar cred că putem vorbi de un proiect pe termen lung, un proiect care ar putea include mulţi paşi mici, care să ne ajute să ne cunoaştem, să ne apropiem mai mult. Lucrând în cadrul multor proiecte ce au vizat schimburi de experienţă cu profesorii şi elevii din Basarabia, pot să vă spun că speranţa este în aceşti tineri care sunt foarte valoroşi şi au o altă viziune, mai apropiată de ceea ce înseamnă valori democratice, europene. Cred că de la ei poate veni schimbarea. De aceea, proiectele de colaborare sunt foarte importante: doar aşa ne putem cunoaşte mai bine, ne putem apropia, îi putem ajuta. Acesta este şi motivul pentru care voi susţine în continuare desfăşurarea tuturor proiectelor de colaborare cu Basarabia.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri