Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

LABORATORUL DE ANALIZE

Învingătorul uzat

GALERIE
lucian dirdala200
  • lucian dirdala200
- +

Juncker este, în primul rând, un partizan al „adâncirii”, în eterna dispută cu „lărgirea” Uniunii Europene.

Jean-Claude Juncker este, în mod aproape cert, viitorul preşedinte al Comisiei Europene, întrucât este greu de crezut că Parlamentul European îi va rezerva surprize neplăcute politicianului luxemburghez, după toată tevatura din Consiliul European. El va depăşi obstacolul votului parlamentar şi va deveni şeful unei instituţii ce se apropie mult, ca atribuţii, de un guvern (noţiunea de „executiv al UE” este o forţare semantică ce poate fi, într-o anumită măsură, tolerată).

Competiţia electorală din primăvară, deşi a fost una indirectă, a avut meritul de a le oferi celor interesaţi (din păcate, nu foarte mulţi) o imagine mai clară asupra priorităţilor politice ale candidaţilor. În esenţă, programul Comisiei va fi atent şi îndelung negociat între grupurile politice care vor participa la coaliţia executivă, precum şi între state. Totuşi, personalitatea lui Juncker va conta destul de mult, poate mai mult decât a contat cea a lui Barroso, în ultimele două momente similare.
Iar politicianul luxemburghez nu a făcut niciodată un secret din opţiunile sale: a fost, în primul rând, un om al „adâncirii” şi mai puţin al „lărgirii”. Sigur că doctrina oficială a UE afirmă că nu există incompatibilitate, că vectorii se susţin reciproc, dar este evident că lucrurile stau altfel. Juncker este un sprijinitor al integrării bancare şi fiscale, deşi funcţia nu îi va permite să ocupe fotoliul numărul unu: liderii naţionali şi, foarte probabil, viitorul preşedinte al Consiliului European vor exercita influenţa cea mai putenică. Îndelungata carieră la vârful Eurogrupului (conclavul miniştrilor de finanţe din zona euro) îl va ajuta, totuşi, să creeze un profil mai bine definit Comisiei în arena economică internaţională. Ideea reprezentării unice a zonei euro în cadrul Fondului Monetar Internaţional va fi blocată, probabil, de Franţa şi Italia, însă e o chestiune ce nu va dispărea de pe agendă, iar Juncker – în mod logic – va continua să o susţină ca obiectiv pe termen mai lung. De asemenea, de această dată în consonanţă cu Parisul şi mai ales cu Berlinul, viitorul şef al Comisiei îşi va respecta angajamentul de a le cere partenerilor americani garanţii solide în ceea ce priveşte protecţia datelor personale, înainte de semnarea marelui acord de liber schimb transatlantic.  
Juncker este, în acelaşi timp, unul dintre politicienii cei mai sceptici faţă de o nouă extindere. Că Uniunea nu va încorpora noi membri în următorii cinci ani era clar de multă vreme, însă Comisia trebuie să lucreze intens la alte capitole, în primul rând la pregătirea candidaţilor merituoşi din Balcanii de Vest (în legislatura 2019-2024 ar trebui să avem doi-trei membri noi). De asemenea, deşi nu intră în atribuţiile ei exercitarea de presiuni asupra statelor membre, comisia Juncker trebuie să-şi asume rolul de comisie post-criză şi să ofere europenilor o viziune despre identitatea şi despre graniţele Uniunii, după 2025: acest termen poate – dar nu este obligatoriu – să aducă o decizie definitivă în privinţa eventualei integrări a spaţiului post-sovietic. Dacă îşi concepe activitatea în fruntea Executivului comunitar drept o muncă de zece ani – două mandate – Juncker nu se poate preface că problema nu există.   
Încurajatoare pentru multe state-membre este prezenţa pe lista de priorităţi a candidatului Jean-Claude Juncker a chestiunii pieţei europene a energiei. Cinci ani pentru îndeplinirea acestei promisiuni ar putea părea un interval insuficient, însă proiectul este realizabil. E adevărat că argumentele politice sunt importante şi că, odată înlăturate, ne-am putea trezi cu o realitate mai puţin strălucitoare decât ne apare astăzi, de pe hârtie. O piaţă unică a energiei – o Uniune Europeană a Energiei, după cum se exprimă Juncker – înseamnă mai mult decât crearea unui front comun la negocierile cu Rusia, înseamnă şi atingerea unui consens paneuropean asupra configuraţiei sectorului energetic. ţările mai dezvoltate vor avea, astfel, o foarte bună ocazie de a limita decalajul de competitivitate ce le separă de vecinii estici, mai puţin sensibili la argumente de tip ecologist.
Dacă echipa sa va căuta progresele pe culoare drepte şi necostisitoare, mandatul lui Juncker ar putea aduce rezultate pozitive pentru Comisie şi pentru Uniune, în general. Dar, aşa cum ne-a semnalat discordia din Consiliu şi cum ne-o vor reaminti audierile extrem de aspre din comitetele Parlamentului European, candidatul Juncker porneşte la drum cu un capital de încredere limitat, mult prea limitat faţă de ceea ce ar trebui să posede un învingător în alegeri.
 
Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii “Mihail Kogălniceanu”
 
 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri