Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

"La pensée 68" (I)

GALERIE
florin cintic
  • florin cintic
- +

Obştescul sfârşit al asasinului sangvinar cubanez Fidel Castro a prilejuit o tumorală izbucnire de simpatie şi justificare manipulatorie a agenţilor ideologici ai stângismului mondial. În acest context, aş relua aici o parte a unei cercetări mai ample care analiza bazele intelectuale ale stângismului francez cu speranţa că ar putea fi utilă cititorilor mei educaţi.

Revista Le Dèbat este cea care analizează, în nr.50/ mai 1988, istoria intelectuală a Franţei postbelice sub titlul "Istoria noastră" adăugându-i o cronologie instructivă a evenimentelor care au marcat viaţa publică şi intelectuală în această perioadă (1953-1987). Această analiză va fi apoi extinsă la perioada 1945-1988 şi va fi publicată în volum de către Gallimard, în 19891, cuprinzând şi o secţiune "Cuvinte-Momente" în care etapele evoluţiei societăţii franceze erau sintetizate în cuvinte cheie: existenţă (1945-1956); alienare (1956-1968); discurs şi structură (1968-1972); dorinţă şi putere (1972-1976) şi totalitarism, liberalism şi  individualism (1976-1989). Această excelentă analiză a istoriei intelectuale şi politice a Franţei postbelice, care ar merita a fi tradusă şi la noi, oferă o primă cheie de lectură, sistematică şi critică a curentelor de gândire, a clişeelor şi derapajelor care au caracterizat intelectualitatea franceză, punând în lumină falsitatea şi ipocrizia care au dominat viaţa publică, dezerţiunile morale şi egocentrismul principalilor actori ai vieţii literare pariziene. Cum însă o asemenea analiză detaliată nu-şi are locul aici ne vom mărgini doar la relevarea raportului dintre viziunea marxistă a lui Sartre care proclama identitatea dintre existenţialism şi umanism, viziune care, raportându-se la perioada 1945-1960, poate fi codificată drept un "umanism sincretic" (Toma Pavel) şi tensiunile novatoare în interiorul acestui curent care s-au coagulat într-un discurs modernizator inspirat din lingvistică şi care a făcut apoi epocă sub numele de structuralism. Momentul '68 nu poate fi înţeles decât ca o tăietură ("epistemologică" am fi tentaţi a zice urmărind jargonul epocii) între structuralism şi post-structuralism. Confiscaţi de ideea că limbajul este esenţial în înţelegerea şi explicare lumii, structuraliştii au trăit cu iluzia că prin lingvistică au găsit cheia prin care să dea un statut ştiinţific filosofiei. Cea mai profundă şi serioasă analiză a acestei iluzii este cea efectuată de Toma Pavel2, un discipol de-al lui Mihai Şora. Universitarul american de origine română spune fără echivoc: "structuraliştii şi-au propus însă să realizeze modernizarea în manieră inversă, supunând filosofia speculativă influenţei unei ştiinţe particulare: lingvistica.(...) Această strategie singulară a fost o eroare şi stimularea intelectuală pe care structuraliştii au căutat-o în lingvistică depăşea mijloacele acelei discipline modeste". Dezvoltând analiza paradigmei structuraliste, Toma Pavel regăseşte liniile trasate de Le Débat plasând emergenţa structuralismului pe fundalul umanismului sincretic sartrian "în al cărui cadru generos îşi dădeau întâlnire marxismul şi fenomenologia, morala şi dialectica, istoria şi modernitatea" (p.11). De altfel, într-un studiu apărut în Diacritics, 1989, studiu reluat în Addenda ediţiei româneşti, el face, pentru publicul american, o prezentare detaliată a pomenitului număr 50 din Le Débat, demonstrând nu numai o perfectă cunoaştere a teoriilor structuraliste - încă în vogă la acea dată în marile universităţi americane - pe care le critică temeinic, dar şi o covergenţă în orientare cu noua gândire franceză de dreapta fiind considerat, în mediile pariziene, o adevărată autoritate în domeniu, fapt care oferă încă o explicaţie succesului eclatant de care s-a bucurat cartea sa la Paris. Sintetizând am putea spune, urmărind analiza lui Toma Pavel, că două sunt axele pe care s-a structurat gândirea franceză postbelică: complexul pierderii puterii imperiale care a alimentat sentimentul misiunii globale pe care o are de îndeplinit Franţa (de unde a derivat refugiul în proiectul universalist al structuralismului în planul ştiinţelor umaniste3 sau politica de sprijinire necondiţionată a singurului imperiu "credibil": Uniunea Sovietică) şi fascinaţia maladivă, paralizantă pe care marxism-leninismul - cu diversele sale înfăţişări (stalinism, castrism, maoism, gorbaciovism etc.) sau în combinaţii diverse (cu lingvistica, psihanaliza, literatura etc.) - a exercitat-o asupra unei copleşitoare majorităţi a intelectualităţii franceze. În acest cadru general, în care analiza s-a nuanţat şi s-a adâncit, pas cu pas, în anii '80, au început să se contureze trăsăturile şi direcţiile de acţiune ale unei noi filosofii politice. Promotorii ei au început, cum era şi firesc, prin demitizarea trecutului demontând cu minuţie mitologia revoltei studenţeşti din mai 1968, criticând detaliat latura sa pretins reformatoare şi deconstruind temele esenţiale ale curentului de gândire care s-a format atunci. Din acest punct de vedere cartea publicată în 1985 de Luc Ferry şi Alain Renaut despre "gândirea şaizecioptistă"4 a marcat un moment de ruptură şi s-a constituit într-o binevenită schimbare de perspectivă. (Continuare în numărul din 14 decembrie).

1 Les idées en France. 1945-1988, Paris, 1989

2 Mirajul lingvistic. Eseu asupra modernizării intelectuale, Univers, Bucureşti, 1993

3 "Structuralismul, care propăvăduia că structura limbii modelează modul în care percepem universul, a fost neobişnuit de nimerit în rolul de filosofie a acelei perioade; el a adoptat neîntârziat programul de modernizare al celei de-a V-a Republici şi a imitat măreţia gaullistă, susţinând că singură metodologia lingvistică poate aduce reforma în ştiinţele umaniste" Ibidem, p.188

4 La pensée 68. Essai sur l'antihumanisme contemporain

Florin Cîntic este istoric, director al Arhivelor Naţionale, Filiala Iaşi şi scriitor

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri