Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Obştescul sfârşit al asasinului sangvinar cubanez Fidel Castro a prilejuit o tumorală izbucnire de simpatie şi justificare manipulatorie a agenţilor ideologici ai stângismului mondial. În acest context, aş relua aici o parte a unei cercetări mai ample care analiza bazele intelectuale ale stângismului francez cu speranţa că ar putea fi utilă cititorilor mei educaţi.
Revista Le Dèbat este cea care analizează, în nr.50/ mai 1988, istoria intelectuală a Franţei postbelice sub titlul "Istoria noastră" adăugându-i o cronologie instructivă a evenimentelor care au marcat viaţa publică şi intelectuală în această perioadă (1953-1987). Această analiză va fi apoi extinsă la perioada 1945-1988 şi va fi publicată în volum de către Gallimard, în 19891, cuprinzând şi o secţiune "Cuvinte-Momente" în care etapele evoluţiei societăţii franceze erau sintetizate în cuvinte cheie: existenţă (1945-1956); alienare (1956-1968); discurs şi structură (1968-1972); dorinţă şi putere (1972-1976) şi totalitarism, liberalism şi individualism (1976-1989). Această excelentă analiză a istoriei intelectuale şi politice a Franţei postbelice, care ar merita a fi tradusă şi la noi, oferă o primă cheie de lectură, sistematică şi critică a curentelor de gândire, a clişeelor şi derapajelor care au caracterizat intelectualitatea franceză, punând în lumină falsitatea şi ipocrizia care au dominat viaţa publică, dezerţiunile morale şi egocentrismul principalilor actori ai vieţii literare pariziene. Cum însă o asemenea analiză detaliată nu-şi are locul aici ne vom mărgini doar la relevarea raportului dintre viziunea marxistă a lui Sartre care proclama identitatea dintre existenţialism şi umanism, viziune care, raportându-se la perioada 1945-1960, poate fi codificată drept un "umanism sincretic" (Toma Pavel) şi tensiunile novatoare în interiorul acestui curent care s-au coagulat într-un discurs modernizator inspirat din lingvistică şi care a făcut apoi epocă sub numele de structuralism. Momentul '68 nu poate fi înţeles decât ca o tăietură ("epistemologică" am fi tentaţi a zice urmărind jargonul epocii) între structuralism şi post-structuralism. Confiscaţi de ideea că limbajul este esenţial în înţelegerea şi explicare lumii, structuraliştii au trăit cu iluzia că prin lingvistică au găsit cheia prin care să dea un statut ştiinţific filosofiei. Cea mai profundă şi serioasă analiză a acestei iluzii este cea efectuată de Toma Pavel2, un discipol de-al lui Mihai Şora. Universitarul american de origine română spune fără echivoc: "structuraliştii şi-au propus însă să realizeze modernizarea în manieră inversă, supunând filosofia speculativă influenţei unei ştiinţe particulare: lingvistica.(...) Această strategie singulară a fost o eroare şi stimularea intelectuală pe care structuraliştii au căutat-o în lingvistică depăşea mijloacele acelei discipline modeste". Dezvoltând analiza paradigmei structuraliste, Toma Pavel regăseşte liniile trasate de Le Débat plasând emergenţa structuralismului pe fundalul umanismului sincretic sartrian "în al cărui cadru generos îşi dădeau întâlnire marxismul şi fenomenologia, morala şi dialectica, istoria şi modernitatea" (p.11). De altfel, într-un studiu apărut în Diacritics, 1989, studiu reluat în Addenda ediţiei româneşti, el face, pentru publicul american, o prezentare detaliată a pomenitului număr 50 din Le Débat, demonstrând nu numai o perfectă cunoaştere a teoriilor structuraliste - încă în vogă la acea dată în marile universităţi americane - pe care le critică temeinic, dar şi o covergenţă în orientare cu noua gândire franceză de dreapta fiind considerat, în mediile pariziene, o adevărată autoritate în domeniu, fapt care oferă încă o explicaţie succesului eclatant de care s-a bucurat cartea sa la Paris. Sintetizând am putea spune, urmărind analiza lui Toma Pavel, că două sunt axele pe care s-a structurat gândirea franceză postbelică: complexul pierderii puterii imperiale care a alimentat sentimentul misiunii globale pe care o are de îndeplinit Franţa (de unde a derivat refugiul în proiectul universalist al structuralismului în planul ştiinţelor umaniste3 sau politica de sprijinire necondiţionată a singurului imperiu "credibil": Uniunea Sovietică) şi fascinaţia maladivă, paralizantă pe care marxism-leninismul - cu diversele sale înfăţişări (stalinism, castrism, maoism, gorbaciovism etc.) sau în combinaţii diverse (cu lingvistica, psihanaliza, literatura etc.) - a exercitat-o asupra unei copleşitoare majorităţi a intelectualităţii franceze. În acest cadru general, în care analiza s-a nuanţat şi s-a adâncit, pas cu pas, în anii '80, au început să se contureze trăsăturile şi direcţiile de acţiune ale unei noi filosofii politice. Promotorii ei au început, cum era şi firesc, prin demitizarea trecutului demontând cu minuţie mitologia revoltei studenţeşti din mai 1968, criticând detaliat latura sa pretins reformatoare şi deconstruind temele esenţiale ale curentului de gândire care s-a format atunci. Din acest punct de vedere cartea publicată în 1985 de Luc Ferry şi Alain Renaut despre "gândirea şaizecioptistă"4 a marcat un moment de ruptură şi s-a constituit într-o binevenită schimbare de perspectivă. (Continuare în numărul din 14 decembrie).
1 Les idées en France. 1945-1988, Paris, 1989
2 Mirajul lingvistic. Eseu asupra modernizării intelectuale, Univers, Bucureşti, 1993
3 "Structuralismul, care propăvăduia că structura limbii modelează modul în care percepem universul, a fost neobişnuit de nimerit în rolul de filosofie a acelei perioade; el a adoptat neîntârziat programul de modernizare al celei de-a V-a Republici şi a imitat măreţia gaullistă, susţinând că singură metodologia lingvistică poate aduce reforma în ştiinţele umaniste" Ibidem, p.188
4 La pensée 68. Essai sur l'antihumanisme contemporain
Florin Cîntic este istoric, director al Arhivelor Naţionale, Filiala Iaşi şi scriitor
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Rusia acuză Armenia că încearcă să rupă legăturile cu Moscova
Cât costă kilogramul de miel de Paște: ”Nu-mi pot permite luxul ăsta”
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Rusia a primit un avertisment scris de la SUA înainte de atacul terorist de la Moscova
Cazul fetiţelor încurcate la externarea din maternitatea Ploieşti: ce sancțiune a primit asistenta
Ploieşti: Ce a păţit asistenta care a încurcat doi bebeluşi la externare
În pofida războiului, economia ucraineană a crescut cu 5,3% în 2023
Economia SUA a înregistrat o creştere peste estimări în trimestrul patru din 2023
Boloş: Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu
Manchester City a transferat un fotbalist american de 14 ani
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |