Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Libertarianismul şi romantismul barbariei

GALERIE
sorin cucerai200
  • sorin cucerai200
- +

Teza potrivit căreia dacă statul s-ar retrage din reglementarea economiei am avea o piaţă liberă este empiric falsă. Există pieţe care nu sunt în niciun fel reglementate sau controlate de stat: piaţa drogurilor şi cea a prostituţiei (în special a prostituţiei de stradă).

Dacă teza libertariană ar fi adevărată, ar trebui ca pieţele astea să fie pe deplin libere şi să exemplifice la superlativ virtuţile capitalismului randian sau rothbardian.

În realitate, lucrurile stau exact pe dos. Piaţa drogurilor şi cea a prostituţiei de stradă nu sunt în niciun fel libere. În primul rând, pe pieţele astea nu există liberă concurenţă. Există, în schimb, teritorializare - exprimată fie prin eliminarea fizică a concurentului, fie prin cartelare (înţelegeri între mai mulţi furnizori cu privire la împărţirea unui teritoriu), fie prin ambele tipuri de practici.

În al doilea rând, nu există nici măcar liber schimb. Libertarienii consideră că orice schimb voluntar este liber, iar caracterul voluntar al schimbului este condiţia necesară şi suficientă pentru ca schimbul să fie considerat liber (ceea ce e fals).

Caracterul voluntar e o condiţie necesară, dar nu şi suficientă. Pentru a avea de-a face cu un schimb liber, ambele părţi trebuie să aibă şi libertatea de a se răzgândi după efectuarea schimbului - deci de a returna bunul primit şi de a primi înapoi bunul oferit.

Pe de altă parte, trebuie să existe garanţii cu privire la calitatea şi la caracteristicile bunurilor schimbate, astfel încât fiecare parte să fie ţinută să o despăgubească pe cealaltă dacă bunul primit îi produce daune care nu pot fi atribuite primitorului. De exemplu, dacă cumpăr suc de roşii şi în realitate primesc otravă, trebuie să fiu despăgubit pentru cheltuielile medicale pricinuite de consumarea falsului suc de roşii.

Pe scurt, schimbul este liber doar dacă este voluntar, dacă permite ambelor părţi să se răzgândească după efectuarea schimbului şi dacă există garanţii şi obligaţii asumate de fiecare parte implicată în schimb. Abia aceste trei condiţii luate împreună asigură în mod necesar şi suficient caracterul liber al unui schimb.

E limpede că, din perspectiva asta, schimburile care au loc pe piaţa drogurilor sau a prostituţiei de stradă nu pot fi considerate libere.

Avem deci pieţe care se dezvoltă spontan, care nu sunt controlate sau reglementate de stat, dar care nu pot fi numite în niciun fel pieţe libere. Aceste pieţe care se dezvoltă spontan în afara controlului statului sunt pieţe unde consumatorii nu au niciun fel de drepturi şi în care nu există liberă concurenţă în sensul economic al termenului.

Nu trebuie să mă credeţi pe cuvânt: întrebaţi orice dealer de droguri şi orice peşte. Vă veţi lămuri foarte repede cum stă treaba pe pieţele astea, în caz că nu ştiaţi deja.

„Starea naturală” e „starea de război”, în care omul e lup pentru om. Asta nu e o intuiţie hobbesiană, un punct de plecare pentru un experiment mental, ci o realitate constatabilă empiric. O realitate surprinsă perfect în dictonul liberal care spune că „acolo unde nu există legi, nu există libertate”.

Teza libertariană că pieţele nu pot fi libere decât în absenţa statului este echivalentul, în filosofia economică, a tezei rousseauiste din filosofia politică potrivit căreia „omul se naşte liber, dar societatea/ civilizaţia îl transformă într-un sclav”. Ambele sunt pusee romantice de revalorizare pozitivă a barbarului.

Adevărul e că nu există piaţă liberă în absenţa unui stat care să impună reguli stricte cu privire la libera concurenţă (deci cu privire la absenţa monopolurilor, a cartelurilor şi a celorlalte forme prin care furnizorii de bunuri şi servicii încearcă să anuleze concurenţa) - şi cu privire la drepturile consumatorilor.

Statul este o condiţie necesară a libertăţii pieţei (la fel cum este şi o condiţie necesară a libertăţii individuale). Fireşte, e doar o condiţie necesară, nu una necesară şi suficientă. Lăsat să acţioneze liber pe baza propriei logici de dezvoltare, statul se poate transforma într-unul dintre cei mai redutabili duşmani ai libertăţii. Unii dintre noi, ceva mai în vârstă, am simţit pe pielea noastră „deliciile” hiper-statismului.

Însă din faptul că statul se poate dezvolta, în anumite circumstanţe, după o logică de tip cancerigen, nu rezultă că, preventiv, e mai prudent să scăpăm cu totul de stat. După aceeaşi logică bizară, din moment ce uneori privirea ne înşală ar trebui ca, preventiv, să ne scoatem ochii. Doar că asta nu ne va ajuta să vedem mai bine, ci doar să nu mai vedem deloc.

A renunţa la stat e a reveni la starea naturală. Iar starea naturală e, din păcate (şi constatabil empiric) una de război al tuturor împotriva tuturor. Una în care viaţa fiecăruia e „scurtă, brutală şi rea”.

Sorin Cucerai este traducător şi publicist 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri