Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Structurarea discursurilor sociale, culturale şi politice referitoare la un fapt istoric constituie esenţa a ceea ce eu numesc, în termenii şi în orizontul conceptual propriu lui Sorin Alexandrescu, discurs public. El este situat la interferenţa tipurilor de discurs amintite şi le înglobează pe toate într-un mod specific.
Scriind, în 1975, un eseu1 al cărui miză era dovedirea legitimităţii studiilor de românistică ca domeniu autonom de cercetare în mediul universitar occidental , Sorin Alexandrescu identifica o serie de trăsături paradoxale ale culturii române. Aceasta, plasată intermediar, la confluenţa unor mari imperii trăieşte un paradox al apartenenţei: "Românii au trebuit să trăiască şi să creeze în spaţiul îngust rămas liber între state şi culturi puternice, uneori opresive. Pentru a rămâne ei înşişi, au trebuit să mizeze întotdeauna pe o multiplă diferenţiere şi pe o multiplă apropiere. De aici a rezultat o sinteză culturală, dar şi o disponibilitate, flexibilă şi neîncrezătoare, faţă de celălalt: toleranţa şi curiozitatea faţă de vecin, faţă de străin se aliază cu un scepticism şi un tradiţionalism de neclintit, specifice unui popor grijuliu să-şi păstreze relaţiile şi să evite anexarea, fie ea brutală sau blândă”. La aceasta se adaugă, spune autorul, şi un paradox al simultaneităţii, în sensul că "marile curente succesive ale culturii europene sunt proiectate în cultura română în planul simultaneităţii (...), iar literatura română are această trăsătură specifică, şi anume că aproape nici un mare scriitor, cu excepţia lui Eminescu, nu aparţine unui singur curent literar şi că, din cauza acestei mixturi neobişnuite, curentele literare însele pot fi definite doar prin texte nu şi prin autorii lor". Dacă acestor două coordonate paradoxale le mai adăugăm şi discontinuităţile semnalate în continuare: una verticală (dintre cultura scrisă, dinamică şi sincronă, cristalizată de intelectuali în contradicţie cu cea tradiţională, orală, conservatoare şi inertă) şi una orizontală (între stat şi cultură care preia conflictul modelelor socio-economice, între modern şi anacronic) avem astfel eşafodajul pe care se construieşte analiza culturii române ca discurs public. Pentru exemplificarea acestei poziţii bine individualizate a autorului pe scena istoriografică românească, putem cita analizele sale de referinţă asupra Războiului de Independenţă, asupra "Junimii”, asupra populismului românesc sau asupra paradigmei intelectuale interbelice ilustrate de membrii marcanţi ai generaţiei "Criterion”.
Structurarea discursurilor sociale, culturale şi politice referitoare la un fapt istoric constituie esenţa a ceea ce eu numesc, în termenii şi în orizontul conceptual propriu lui Sorin Alexandrescu, discurs public. El este situat la interferenţa tipurilor de discurs amintite şi le înglobează pe toate într-un mod specific. Un astfel de discurs este dezvoltat de autor în continuarea viziunii sale asupra discursurilor concurente ale liberalilor şi conservatorilor implicate în comunicarea publică suscitată de Războiul de Independenţă din 1877, cu o analiză şi mai detaliată a funcţiilor sociale pe care discursurile culturale le asumă în construcţia modernităţii româneşti. Iar pentru o asemenea temă de analiză, Societatea culturală "Junimea”2 din Iaşi era perfectă.
Aici el desăvârşeşte analiza critică a "imaginii de sine” create de conservatori punând în evidenţă, pentru prima oară în spaţiul românesc, strategiile de afirmare ale intelectualilor pe scena publică, precum şi maniera specifică în care aceştia au "construit”, au "inventat” (ar spune Claude Karnoouh) modernitatea în ţara noastră. Încercând să risipească această "manipulare istorică şi istoriografică” realizată de junimişti (care au construit o anumită imagine despre ei, impunând-o ca definitivă şi însoţind-o de un sens istoric anumit), Sorin Alexandrescu şi-a orientat analiza nu către reuşitele literare ale unora dintre ei, ci, dimpotrivă, s-a arătat interesat de "discursul, politic şi teoretic al lui Maiorescu, Carp şi Eminescu, precum şi de atitudinile şi acţiunile lor. Analizându-le - spune el în continuare -, mi-am dat seama de existenţa unor strategii comune, de grup, la «Junimea», dar şi de existenţa mai multor subgrupuri, «cercuri interioare», ierarhic construite, care produc discursuri şi programe diferite. Mai mult, se poate chiar vorbi de apariţia la «Junimea» a omului politic (mă gândesc la Petre Carp), a ideologului (Maiorescu) şi a intelectualului (Eminescu) ca tot atâtea roluri sociale distincte, roluri care mai înainte fuseseră amalgamate: membrii de frunte ai «Şcolii ardelene», ca şi fruntaşii paşoptişti, au fost în acelaşi timp, conducători politici, autori de programe ideologice şi creatori literari sau istorici”. Plasat metodologic în descendenţa lui Karl Mannheim (Wissensoziologie), a lui Pierre Bourdieu (Sociologie des formes simbolique), Sorin Alexandrescu adaptează, într-un tipar personal de analiză, "semanaliza” Juliei Kristeva şi, mai ales, viziunea semiotică asupra ştiinţelor sociale a lui A.J. Greimas. El va proiecta această grilă de lectură asupra istoriei moderne româneşti, pentru a identifica astfel "imaginile standard” prin intermediul cărora junimiştii s-au constituit într-un "grup de presiune intelectuală”. Această analiză elaborată, care desface elementele constitutive ale discursului junimist, identificând "cercurile concentrice” ale puterii simbolice, raporturile ierarhice, strategiile de organizare, de pătrundere şi de afirmare ale acestui discurs ca "discurs dominant”, precum şi grupurile de influenţă care reuşesc să utilizeze în favoarea lor sensul social produs astfel de discursul public, fac din acest studiu nu numai un punct de referinţă în abordarea interdisciplinară a faptului istoric, ci chiar un moment constitutiv al studiilor istorice moderne româneşti, dezbărate de clişeele şi de finalitatea politică şi ideologică instrumentalizate de partidul unic. Deşi cu o circulaţie relativ restrânsă la publicare, acest text a penetrat mediile româneşti, având, în ultimul deceniu al ceauşismului, o distribuţie spectaculoasă, în regim aproape de samizdat. Analiza sa exemplară pune în evidenţă o viziune coerentă asupra istoriei intelectuale prin relevarea locului central pe care termenul de discurs (în toate articulaţiile sale contextuale) îl îndeplineşte.
1 "Le Paradoxe Roumain” în International Journal of Romanian Studies, Lisse (Olanda), Peter Rider Press, vol.I., nr. 1-2, 1976. Vom cita din traducererea românească a Simonei Brânzaru, editată în Paradoxul Român, Univers, 1998
2 "Junimea- discours politique et discours culturel” apărut în Libra. Festschrift voor W. Noomen, red. Ioan Petru Culianu, Groningen, 1983. Vom cita din traducerea românească realizată de Ramona Jugureanu "«Junimea» - discurs politic şi discurs cultural” în Privind înapoi modernitatea,Univers, 1999
Florin Cîntic este istoric, director al Arhivelor Naţionale, Filiala Iaşi şi scriitor
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Totul despre evaluarea copiilor din Iaşi care vor împlini 6 ani după începerea clasei pregătitoare
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |