Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Măştile discursului public

GALERIE
Florin Cintic
  • Florin Cintic
- +

Structurarea discursurilor sociale, culturale şi politice referitoare la un fapt istoric constituie esenţa a ceea ce eu numesc, în termenii şi în orizontul conceptual propriu lui Sorin Alexandrescu, discurs public. El este situat la interferenţa tipurilor de discurs amintite şi le înglobează pe toate într-un mod specific.

Scriind, în 1975, un eseu1 al cărui miză era dovedirea legitimităţii studiilor de românistică ca domeniu autonom de cercetare în mediul universitar occidental , Sorin Alexandrescu identifica o serie de trăsături paradoxale ale culturii române. Aceasta, plasată intermediar, la confluenţa unor mari imperii trăieşte un paradox al apartenenţei: "Românii au trebuit să trăiască şi să creeze în spaţiul îngust rămas liber între state şi culturi puternice, uneori opresive. Pentru a rămâne ei înşişi, au trebuit să mizeze întotdeauna pe o multiplă diferenţiere şi pe o multiplă apropiere. De aici a rezultat o sinteză culturală, dar şi o disponibilitate, flexibilă şi neîncrezătoare, faţă de celălalt: toleranţa şi curiozitatea faţă de vecin, faţă de străin se aliază cu un scepticism şi un tradiţionalism de neclintit, specifice unui popor grijuliu să-şi păstreze relaţiile şi să evite anexarea, fie ea brutală sau blândă”. La aceasta se adaugă, spune autorul, şi un paradox al simultaneităţii, în sensul că "marile curente succesive ale culturii europene sunt proiectate în cultura română în planul simultaneităţii (...), iar literatura română are această trăsătură specifică, şi anume că aproape nici un mare scriitor, cu excepţia lui Eminescu, nu aparţine unui singur curent literar şi că, din cauza acestei mixturi neobişnuite, curentele literare însele pot fi definite doar prin texte nu şi prin autorii lor". Dacă acestor două coordonate paradoxale le mai adăugăm şi discontinuităţile semnalate în continuare: una verticală (dintre cultura scrisă, dinamică şi sincronă, cristalizată de intelectuali în contradicţie cu cea tradiţională, orală, conservatoare şi inertă) şi una orizontală (între stat şi cultură care preia conflictul modelelor socio-economice, între modern şi anacronic) avem astfel eşafodajul pe care se construieşte analiza culturii române ca discurs public. Pentru exemplificarea acestei poziţii bine individualizate a autorului pe scena istoriografică românească, putem cita analizele sale de referinţă asupra Războiului de Independenţă, asupra "Junimii”, asupra populismului românesc sau asupra paradigmei intelectuale interbelice ilustrate de membrii marcanţi ai generaţiei "Criterion”.

Structurarea discursurilor sociale, culturale şi politice referitoare la un fapt istoric constituie esenţa a ceea ce eu numesc, în termenii şi în orizontul conceptual propriu lui Sorin Alexandrescu, discurs public. El este situat la interferenţa tipurilor de discurs amintite şi le înglobează pe toate într-un mod specific. Un astfel de discurs este dezvoltat de autor în continuarea viziunii sale asupra discursurilor concurente ale liberalilor şi conservatorilor implicate în comunicarea publică suscitată de Războiul de Independenţă din 1877, cu o analiză şi mai detaliată a funcţiilor sociale pe care discursurile culturale le asumă în construcţia modernităţii româneşti. Iar pentru o asemenea temă de analiză, Societatea culturală "Junimea”2 din Iaşi era perfectă.

Aici el desăvârşeşte analiza critică a "imaginii de sine” create de conservatori punând în evidenţă, pentru prima oară în spaţiul românesc, strategiile de afirmare ale intelectualilor pe scena publică, precum şi maniera specifică în care aceştia au "construit”, au "inventat” (ar spune Claude Karnoouh) modernitatea în ţara noastră. Încercând să risipească această "manipulare istorică şi istoriografică” realizată de junimişti (care au construit o anumită imagine despre ei, impunând-o ca definitivă şi însoţind-o de un sens istoric anumit), Sorin Alexandrescu şi-a orientat analiza nu către reuşitele literare ale unora dintre ei, ci, dimpotrivă, s-a arătat interesat de "discursul, politic şi teoretic al lui Maiorescu, Carp şi Eminescu, precum şi de atitudinile şi acţiunile lor. Analizându-le - spune el în continuare -, mi-am dat seama de existenţa unor strategii comune, de grup, la «Junimea», dar şi de existenţa mai multor subgrupuri, «cercuri interioare», ierarhic construite, care produc discursuri şi programe diferite. Mai mult, se poate chiar vorbi de apariţia la «Junimea» a omului politic (mă gândesc la Petre Carp), a ideologului (Maiorescu) şi a intelectualului (Eminescu) ca tot atâtea roluri sociale distincte, roluri care mai înainte fuseseră amalgamate: membrii de frunte ai «Şcolii ardelene», ca şi fruntaşii paşoptişti, au fost în acelaşi timp, conducători politici, autori de programe ideologice şi creatori literari sau istorici”. Plasat metodologic în descendenţa lui Karl Mannheim (Wissensoziologie), a lui Pierre Bourdieu (Sociologie des formes simbolique), Sorin Alexandrescu adaptează, într-un tipar personal de analiză, "semanaliza” Juliei Kristeva şi, mai ales, viziunea semiotică asupra ştiinţelor sociale a lui A.J. Greimas. El va proiecta această grilă de lectură asupra istoriei moderne româneşti, pentru a identifica astfel "imaginile standard” prin intermediul cărora junimiştii s-au constituit într-un "grup de presiune intelectuală”. Această analiză elaborată, care desface elementele constitutive ale discursului junimist, identificând "cercurile concentrice” ale puterii simbolice, raporturile ierarhice, strategiile de organizare, de pătrundere şi de afirmare ale acestui discurs ca "discurs dominant”, precum şi grupurile de influenţă care reuşesc să utilizeze în favoarea lor sensul social produs astfel de discursul public, fac din acest studiu nu numai un punct de referinţă în abordarea interdisciplinară a faptului istoric, ci chiar un moment constitutiv al studiilor istorice moderne româneşti, dezbărate de clişeele şi de finalitatea politică şi ideologică instrumentalizate de partidul unic. Deşi cu o circulaţie relativ restrânsă la publicare, acest text a penetrat mediile româneşti, având, în ultimul deceniu al ceauşismului, o distribuţie spectaculoasă, în regim aproape de samizdat. Analiza sa exemplară pune în evidenţă o viziune coerentă asupra istoriei intelectuale prin relevarea locului central pe care termenul de discurs (în toate articulaţiile sale contextuale) îl îndeplineşte.

1 "Le Paradoxe Roumain” în International Journal of Romanian Studies, Lisse (Olanda), Peter Rider Press, vol.I., nr. 1-2, 1976. Vom cita din traducererea românească a Simonei Brânzaru, editată în Paradoxul Român, Univers, 1998

2 "Junimea- discours politique et discours culturel” apărut în Libra. Festschrift voor W. Noomen, red. Ioan Petru Culianu, Groningen, 1983. Vom cita din traducerea românească realizată de Ramona Jugureanu "«Junimea» - discurs politic şi discurs cultural” în Privind înapoi modernitatea,Univers, 1999

Florin Cîntic este istoric, director al Arhivelor Naţionale, Filiala Iaşi şi scriitor

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri