Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
Cine a zis că sportul românesc nu merge bine? Dacă se mai introduc în programul olimpic şi probe de scandal, poate reiterăm succesele din 2000.
Două ofuri olimpice are cetăţeanul microbist din România, gimnastica şi handbalul. Restul dezastrului era cunoscut: canotajul, repetent la Londra, s-a scos cu o medalie de bronz, scrima a început prost şi a terminat în triumf, tenisul a confirmat prin Mergea şi Tecău, iar sportul halterelor fie vreme bună, fie vreme rea, reuşeşte să scoată câte o medalie. Boxul e în declin, iar de atletism, ce să mai spunem? Uitaţi-vă cu ce rezultate se încheie competiţiile interne la aruncarea discului feminin (proba Nicoletei Grasu) şi aveţi un răspuns.
Handbalul doare şi gimnastica ustură. La handbal, anul trecut, la Mondialele din Danemarca, România a început groaznic şi apoi nu s-a mai oprit decât la un meci dramatic pentru intrarea în finală, încheiat defavorabil după prelungiri, împotriva Norvegiei care a câştigat titlul. România a încheiat cu bronzul, dar a ratat ocazia unei calificări directe la Olimpiadă. Nu-i nimic. Turneul de calificare (sau test-eventul în romgleză) acordat aiurea Danemarcei a fost o plimbare primăvăratică pentru tricolore, fiindcă la ultimul meci (egal cu Muntenegru) cărţile erau deja făcute. “Ce vremuri!”, ar spune nostalgicii “zăpezilor” de astă-primăvară. Dar la Rio a mers aceeaşi inegalabilă Cristina Neagu, aceleaşi fete aproape de retragere (Mika Brădeanu, Valentina Ardean, Paula Ungureanu), acelaşi secund tată de handbalistă (excelentă), acelaşi antrenor, imperturbabilul şi intangibilul Tomas Ryde şi acelaşi preşedinte de Federaţie, contestabilul Alexandru Dedu. Ce s-a întâmplat în jumătate de an de la Mondiale şi într-un sfert de an de la test-event nu se prea ştie. Un singur lucru este clar ca lumina zilei că echipa lui Ryde şi Buceschi a fost prinsă nepregătită la meciurile cu Angola şi Brazilia, iar Cristina Neagu, chiar refăcută complet, nu putea să gestioneze singură cele două catastrofe. Echipa s-a reparat din mers, dar la capăt de drum a fost aceeaşi răucuvântată Norvegie. Scenariul “păsării Phoenix” din Danemarca a fost disonant şi ceea ce a rămas este echipa de la Rio. Şi ca de obicei, românii ies în faţă cu ce se pricep mai bine, scandalurile. Cereri de demisie. Amintiri de pe vremea lui Tadici, cu Luminiţa Huţupan Dinu pe post de “goarnă” în vestiar. Dar la noi cum de ţine time-out-uri nea Costică, tatăl Elizei, ba chiar şi Cristina Neagu. Şi oare cine strică atmosfera în vestiar? Se fac liste de jucătoare care ar fi trebuit să fie în lot, în locul “expiratelor”, că întotdeauna cele neselecţionate sunt cele mai bune. În schimb, se vorbeşte foarte puţin spre deloc despre dezinteresul autorităţilor pentru dezvoltarea sportului, despre lipsa unui cadru legislativ, despre lipsa bazelor sportive în şcoli despre absenţa oricărei preocupări în privinţa atrageri tineretului spre competiţie etc... Valabil şi pentru gimnastică.
Acolo unde n-a existat un precedent remarcabil ca la handbal. Echipa feminină a României, în frunte cu starul Larisa Iordache, s-a comportat lamentabil la Glasgow şi a ajuns pentru prima oară să îşi dispute calificarea olimpică (ce ruşine!) la test event. Îndeobşte, în lunga perioadă de aur a gimnasticii româneşti, orice gimnastă putea fi înlocuită la nevoie, fără să se simtă, dar suntem în 2016. Accidentarea Larisei Iordache a avut rang de catastrofă naţională sui generis. S-a apelat la Cătălina Ponor şi Sandra Izbaşa, a acceptat doar prima, care a făcut ce-a putut, dar ruşinea a fost prea mare: am ratat şi test-eventul! Alegerea Cătălinei în locul Larisei pe singurul loc de gimnastică al României a stârnit discuţii, mulţi nechemaţi susţinând că i-a fost acordată această onoare triplei campioane de la Atena 2004 pe motive onorifice, rezolvându-se, astfel, şi problema port-drapelului. Considerăm, însă, că decizia Federaţiei a fost una corectă, specialiştii de la lot fiind în măsură a evalua nivelul Larisei după revenirea pripită în competiţii. Aceasta deşi Larisa putea face mai bine un individual compus, în timp ce Cătălina era setată pe bârnă şi sol, aparate pe care le-a şi ratat de altfel. FR Gimnastică a ales singura soluţie disponibilă la acel moment şi a procedat bine. De aici şi până la scandalul inventat după concurs, de la o biată urare de succes adresată Simonei Biles pe o reţea de socializare, este însă o mare diferenţă. Cătălina n-ar fi reacţionat în niciun fel, dacă anturajul Larisei, rude, cimotii, prieteni, n-ar fi iscat panarama şi n-ar fi pus gaz pe foc. Semn că acestea sunt marile probleme ale sportului românesc. De ce Larisa Iordache i-a trimis Cătălinei doar SMS, în timp ce americanca s-a bucurat de încurajări pe twitter? Numai de asta, România a clacat înainte de Olimpiadă şi la Rio: deoarece adolescenta Larisa Iordache a trădat cauza gimnasticii româneşti ţinându-i pumnii americancei.
Între Helsinki 1952, prima participare serioasă a României, şi Rio de Janeiro 2016 există semnul egalităţii. O medalie de aur, una de argint şi una de bronz. Să ne bucurăm, aşadar. Bulgaria de-abia a reuşit o medalie de bronz, la fel ca Republica Moldova, numai că la fraţii noştri moldoveni medalia a dispărut fiindcă sportivul era dopat. Cine a zis ca sportul românesc nu merge bine? Dacă se mai introduc în programul olimpic şi probe de scandal, poate reiterăm succesele din 2000.
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Cum e să lucrezi într-o universitate (şi să participi la alegeri)
Ghici cine este blondina din acest tandem liberal indestructibil?
Publicitatea convenției matrimoniale și modificarea acesteia
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |