Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Moţiunea

GALERIE
Stelian Dumistracel
  • Stelian Dumistracel
- +

Dar aici nu ne preocupă cea (ameninţătoare) pe care ar fi anunţat-o liberalii, ci un sens special al neologismului, acela de „procedeu de formare a substantivelor feminine de la cele masculine (de tipul oltean → olteancăviţel → viţică) sau a celor masculine de la cele feminine (cum ar fi gâscan ← gâscărăţoi ← raţă) pentru a marca, deosebirea de sex, la oameni şi la animale”. 

Pentru a nu fi depăşiţi de manualele şcolare (atunci când aşa ceva există), cu alţi termeni, vorbim de substantive „mobile”, iar, dacă ne sfiim de problema sexelor, ne putem referi la substantive „animate”. Şi încă o informaţie: creativitatea vorbitorilor a extins această… mişcare şi la prenume; vezi, de exemplu, Ionela sau Vasilica (de la titularele Ionel şi Vasile), dar putem semnala şi trecerea numelor de fată asupra băieţilor: Alin (titulară Alina, de la slavicul răsăritean Olena) a intrat în uz, spre deosebire de situaţii accidentale: unor părinţi (sau naşi) Carmen le-a sunat bărbăteşte; a fost cazul unui candidat la examenul de admitere de la „Cuza” din anii trecuţi, surprinzător pentru membrii comisiei (vezi, de altfel, „Bărbaţi cu nume de femeie”; /ziaruldeiasi.ro/).

 Provocarea ne vine de la curiozitatea unui amic cititor: ce au în comun cele două moţiuni, cea la care ne-am referit şi cea care înseamnă „propunere, exprimată într-o adunare, prin care membrii săi îşi exprimă atitudinea”? (de obicei, revendicările). Secretul ni-l dezvăluie istoria firească a neologismului din franceză, limbă în care termenul savant se explică prin lat. motio „mişcare”. Una pe care o reflectă, în limba respectivă, sintagme cum sunt mocion de terre „seism” (secolul al XV-lea) sau motion des atomes (secolul al XIX-lea). Şi care, în plan social, înseamnă, originar, „mişcare impulsivă”, „insurecţie”, „revoltă”. Iar pentru moţiunea „gramaticală”, dicţionarele franceze dau exemple cum ar fi prince; princesse.

 Cele trei sensuri prezentate anterior există şi pentru limba română. Ciudăţenia, privind sistemul lexicografic românesc, este primatul cronologiei. Primul sens consemnat în Dicţionarul Academiei este cel din viaţa politică (atestare de la 1848!), al doilea fiind cel etimologic („moţiunea stelelor” - 1881), urmate de „procedeu de formare a substantivelor feminine…” (vezi mai sus), la care revenim dat fiind profilul rubricii noastre.

 Naţiile, din perspectiva formării cuvintelor, ocupă o poziţie privilegiată: musai să te referi şi la consoartele celor în discuţie; deci s-a creat un sistem funcţional: de la turcturcoaică, până la englezenglezoaică etc. (franţuzoaică a rămas de pe vremea când masculinul era franţuz!). Atâta doar că acest -oaică sună cam depreciativ şi poate de aceea (dacă nu a fost vorba de o simplă şchiopătare elocuţională) comentatorul unei probe de alergare şi tir, la un moment dat, consemna faptul că la conducerea cursei erau „rusoaica şi maghiara”, pe locul al treilea situându-se belorusa (Eurosport 2; 28.08). Încurcăturile, de tot felul, apar şi din cauza diversităţii mijloacelor de care dispunem; perechea unui danez este o daneză, nerespectându-se regula de la englez, ca să nu mai vorbim de înapoiatul franţuz!

 Extensie democratică. Prin 1947-1948, i se atribuia lui Romulus Zăroni, ministrul Agriculturii în guvernul Groza, vorbitor la o întrunire la care ar fi asistat şi membrii familiei regale, o performanţă în materie de oratorie şi printr-o mostră de îndrăzneaţă victorie a moţiunii lingvistice: „Sire şi Sirenă! Membri şi Membrane! Şi voi Râmniceni Săraţi, toţi aicea adunaţi!”. Cât despre Râmnicenii Săraţi, formula are un istoric asupra căruia nu ne putem opri aici.

 Fără legătură cu moţiunile de tipul precedent, dar elocventă în ceea ce priveşte mentaluri sexiste, este problema denumirii uraganelor. După surse publice, până prin 1979, acestea primeau nume exclusiv feminine (va fi fost şi un reflex al umorului negru, anglo-saxon, în materie de raporturile dintre soţ şi soţie?), modă împotriva căreia, în anii '60 şi '70, au avut loc proteste şi mişcări feministe. Oricum, de ce să le alinţi pe provocatoarele unor dezastre doar prin nume cum au fost Audrey, Betsy, Connie, Diane, Eloise, Janet etc. Parte mai dreaptă în ultimul timp: Arlene, Emily, Franklin, Harvey, Katia, Irma… Nu le-ar mai rămâne decât numele, cum se zice!

 Ca la bloc. Recent, la o conferinţă de presă, la intervenţia unei ziariste, preşedintele PSD îi răspunde: „Întrebaţi-o pe (doamna) Olguţa, când vine; ea este în materie”, vorbind despre titulara Ministerului Muncii din guvernul României! Exprimare ce mi-a reamintit o observaţie din Jurnalul de anchetă pentru atlasul etnolingvistic al Moldovei şi Bucovinei din localitatea Tălpigi, Galaţi (14.V.1979): „Numai directorul şcolii, destul de tânăr, este «calificat»; în rest, absolvente de liceu din sat, cărora directorul li se adresează, de faţă cu elevii, cu «tu, Pachiţă, Mariţă!». Acestea predau copiilor «materiile» la care nu au reuşit la examenul de admitere de la facultate (e drept, unele stăruie «pe profil», la «fără frecvenţă»)” (St. D., Ancheta dialectală ca formă de comunicare, Iaşi, 1997, p. 280). 

Stelian Dumistrăcel este profesor universitar doctor în cadrul Departamentului de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri