Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
La cea mai mare maternitate din Moldova, „Cuza Vodă“, se nasc tot mai mulţi copii. „Dacă în 2009 naşterile începeau să scadă, din anul 2014 am trecut de 6.000 de naşteri anual. La noi nu este înregistrată o scădere, ci, din contră, numărul este mai mare“, explică managerul.
Anul trecut, în România s-au născut cu 11.000 mai puţini copii decât în anul 2015, conform cifrelor Institutului Naţional de Statistică. Mai exact, în cele 12 luni ale anului 2016 au venit pe lume aproape 190.000 de copii, iar în 2015 s-au născut puţin peste 201.000. De aceea, 2016 a fost indicat ca fiind anul „cu cele mai puţine naşteri din 1990 până în prezent“. Conform INS, în ultimii 26 de ani a existat o tendinţă negativă în ceea ce priveşte numărul naşterilor în toată ţara. În 1991 erau înregistrate la nivel naţional 275.000 de naşteri, iar anul trecut au fost aproape 190.000, cu 30% mai puţine. Cu toate acestea, la cele două maternităţi de stat din Iaşi trendul este unul diferit. Dacă la Maternitatea „Elena Doamna“ în anul 2016 au venit pe lume 995 de copii, uşor mai puţine naşteri înregistrate comparativ cu alţi ani, la Maternitatea „Cuza Vodă“ numărul naşterilor a fost unul în creştere, anul trecut fiind aduşi pe lume 6.333 de copii, cu aproximativ 300 mai mulţi decât în 2015. Cum se explică acest trend?
„La maternitatea noastră, numărul a început să scadă încă din anii 1990; dacă înainte de anii '90 erau 1.600-1.800 de naşteri pe an, anul trecut am avut doar 995, ceea ce înseamnă că numărul naşterilor a scăzut la jumătate“, a precizat prof. dr. Florentin Dumitrache, director medical al Maternităţii „Elena Doamna“. La Maternitatea „Cuza Vodă“ însă, numărul naşterilor a început să fie unul în creştere încă de acum câţiva ani. „În momentul de faţă este o tendinţă de redresare. Dacă în 2009 naşterile începeau să scadă, din anul 2014 am trecut de 6.000 de naşteri anual. La noi nu este înregistrată o scădere, ci, din contră, numărul este mai mare“, a explicat prof. dr. Iolanda Blidaru, managerul Maternităţii „Cuza Vodă“. Cu toate acestea, la nivel naţional, tendinţa generală este una de scădere, deoarece majoritatea femeilor pun pe primul plan realizarea profesională, amânând întemeierea unei familii, uneori până la vârsta de peste 30 de ani. Atunci începe să devină mai dificilă conceperea unui copil, având în vedere că fertilitatea depinde şi de vârstă. Medicii recomandă ca, până la 30 de ani, femeile să aibă deja un copil. Majoritatea naşterilor se înregistrează în grupa de vârstă 25-35 de ani, însă există şi o tendinţă de creştere a naşterilor după vârsta de 35 de ani.
Cezariana, considerată o soluţie din frică
Un alt aspect care se află în continuă creştere este numărul naşterilor prin cezariană, şi nu pe cale naturală, din diferite motive, de la teama de durere a mamelor şi până la teama medicilor de a nu se confrunta cu anumite complicaţii care nu depind de ei. Dacă, în 2008, numărul femeilor care năşteau prin cezariană era de 23,6% la nivel naţional, în ultimii ani, procentul a ajuns la 36,9%. Reprezentanţii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii susţin că rata cezarienelor dintr-o ţară nu ar trebui să depăşească 15% din numărul total de naşteri înregistrate, creşterea numărului de astfel de intervenţii chirurgicale fiind în ultimii 30 de ani una constantă în toată lumea.
Medicii ieşeni susţin că, deşi se recomandă naşterea pe cale naturală, în ultimii ani, la maternităţile din oraş se înregistrează un număr mai mare al naşterilor prin cezariană, la baza acestui lucru stând mai mulţi factori decisivi. De exemplu, în anul 2016, la Maternitatea „Elena Doamna“, procentul de naşteri prin cezariană a fost de 57%, adică din cei 995 de copii născuţi, doar 426 s-au născut pe cale naturală. „Sunt mai multe discuţii de avut în vedere aici, în primul rând dorinţa mamei, dar şi indicaţia medicului. Împreună îşi programează operaţia la termen, pentru că una este să supraveghezi o naştere naturală timp de 12-14 ore şi alta e ca totul să fie programat şi să dureze mult mai puţin şi să fie cu mai puţine riscuri. În toată Europa a mai apărut un fenomen. Din cauza liberalizării cezarienei, medicii şi-au diminuat din abilităţile de a conduce o naştere, pentru că, asistând mai rar, la un moment dat nu mai au la fel de mult curaj. Mulţi se tem să nu greşească, să nu iasă copilul afectat, de aceea e mai simplu să operezi. În ultimii ani, tot ca reflex al Occidentului, au apărut cazurile de acuzaţii împotriva medicilor: oricine vrea îl acuză pe medic de ceva anume“, a explicat prof. dr. Florentin Dumitrache. Motivul ar fi, conform specialiştilor de la Maternitatea „Cuza Vodă“, şi un rezultat al faptului că marea majoritate a femeilor nu merg la consultaţii pe durata sarcinii, ceea ce duce la complicaţii neprevăzute pe care medicii nu vor să şi le asume. „În cea mai mare parte a situaţiilor, există o presiune exercitată asupra obstetricianului, iar cezariana este o rezolvare sigură a problemelor. În ţările civilizate, familia îşi asumă anumite riscuri, femeia merge la consultul prenatal în mod periodic, aşa cum ar trebui, este informată asupra problemelor care sunt constatate şi, de regulă, împreună cu tatăl, ia decizii în ceea ce priveşte copilul. Inclusiv dacă îşi asumă sau nu riscul de a naşte pe cale naturală. La noi, familia nu îşi doreşte să îşi asume niciun risc, şi atunci medicul care este pus în această situaţie nu are o susţinere din acest punct de vedere şi preferă să apeleze la cezariană, care oferă o cale sigură. Desigur, şi cezariana are riscurile ei, dar cu posibilităţile actuale lucrurile pot fi bine stăpânite“, a precizat prof. dr. Iolanda Blidaru. Astfel, procentul de naşteri prin cezariană de la Maternitatea „Cuza Vodă“ este unul puţin peste 50%. În perioada 2009-2011, numărul naşterilor naturale era mai mare decât cel prin cezariană, abia din anul 2012, balanţa începând să încline mai mult către cezariană.
Cezariană versus naştere naturală
Specialiştii mai spun că, într-adevăr, copiii născuţi prin cezariană pot avea un risc mai mare de a dezvolta complicaţii, sau că se adaptează mai greu la viaţa extrauterină. „În urma unor studii făcute în SUA şi în alte ţări din Europa Occidentală unde este înregistrat un număr mare de cezariene, prin compararea copiilor născuţi prin cezariană cu cei pe cale naturală s-a ajuns la ideea că există o adaptare ceva mai dificilă imediat după naştere a celor născuţi prin cezariană. Nu este însă o regulă generală“, a completat managerul de la „Cuza Vodă“. De asemenea, profesorul Florentin Dumitrache, de la „Elena Doamna“, susţine că s-a observat că cei aduşi pe lume prin cezariană pot prezenta imaturitate pulmonară şi pot avea complicaţii mai mari decât cei aduşi pe lume natural.
Cuvinte cheie: + cezariană, nașteri, Iași, statistică, INS
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Totul despre evaluarea copiilor din Iaşi care vor împlini 6 ani după începerea clasei pregătitoare
O nouă reţea de gaze, cu peste 1.700 de branşamente, într-o comună de lângă Iaşi
Un arhitect în cursa pentru Primăria Iaşi. Este candidat din partea REPER
Expoziţie de enciclopedii la BCU Iaşi, sub titlul “Universul într-o carte”
Permis reţinut în vederea anulării: mergea beat criţă cu maşina prin sat
S-a aprobat o nouă majorare de tarife la CFR Călători. Intră în vigoare luni
Guvernul PSD și Antibiotice Iași: un parteneriat strategic pentru sănătatea românilor (P)
Diana Şoşoacă: Mă gândesc foarte serios să candidez la primăria Iaşiului. Cred că voi candida
Doliu la Tribunalul Iaşi. „A fost un accident”. O judecătoare abia pensionată a murit la 54 de ani
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Angajat al Primăriei Timișoara, prins de primar copiind la examen cu o cască (P)
Lecția de demagogie politică: Episodul moțiunii de cenzură împotriva Ministerului Agriculturii (P)
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |