Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

BASARABIA, ACUM

O cauză a spiritului...

GALERIE
ghenadie nicu
  • ghenadie nicu
- +

Cum de se putea scrie, în 1937, de o asemenea manieră, cum era cu putinţă, pe atunci, această eclatantă precocitate şi ce s-a întâmplat, efectiv, cu resorturile noastre între timp? Fiindcă distanţa - când iei la bani nici măcar mărunţi textele scrise azi la aceeaşi vârstă - e ca de la empireu la treapta cea din urmă. De Alexandru Robot ne desparte, în mod bizar (dar atât de explicabil totuşi prin servituţile istoriei, mai ale celei recente) un mare hău cultural.

Scenele din viaţa de redacţie - micul conglomerat de schiţe care inaugurează, în ediţia din 1968, a lui Simion Ciubotaru (Al. Robot, Scrieri alese, Editura Cartea Moldovenească), compartimentul de publicistică - datează din 1937. Robot avea atunci 21 de ani. Cine a avut ocazia să citească din postură de lector universitar, ca mine, sau în orice altă calitate (de redactor, confident etc.) ce scriu tinerii aflaţi astăzi la aceeaşi vârstă este numaidecât izbit de o cruntă diferenţă. Mă refer, desigur, la stil, la alerteţea propoziţiei, la precizia imaginilor, la forţa evocatoare a câte unui cuvânt, la ritmul foarte sigur şi graţios, în acelaşi timp, dar şi la impresia frapantă de dinamism, de energie, pe care o produce publicistica acestui ziarist din stirpea - o putem afirma cu siguranţă acum - lui Brunea-Fox, a lui Bogza şi a altor grei ai reportajului românesc interbelic.

Cum de se putea scrie, în 1937, de o asemenea manieră, cum era cu putinţă, pe atunci, această eclatantă precocitate şi ce s-a întâmplat, efectiv, cu resorturile noastre între timp? Fiindcă distanţa - când iei la bani nici măcar mărunţi textele scrise azi la aceeaşi vârstă - e ca de la empireu la treapta cea din urmă. De Alexandru Robot ne desparte, în mod bizar (dar atât de explicabil totuşi prin servituţile istoriei, mai ale celei recente) un mare hău cultural.

I-am recitit zilele trecute câteva dintre reportajele şi eseurile selectate în acea demult îngropată sub vremi ediţie din 1968 cu un fel de aviditate pe care nu mi-am explicat-o la început, dar care e dată, cu siguranţă, de peisajul invariabil şi tern al publicisticii noastre, câtă mai e şi se pretează încă - vreau să cred - eventualului efort de cuantificare.

Reporterul este avantajat enorm de poet şi metoda aceea „de obscurizare prin sinteză”, pe care o identifica G. Călinescu în poeme, funcţionează magistral şi în publicistică, ranforsată de o predilecţie niciodată mărturisită de autor, dar evidentă într-un mod imperativ, aş spune, în texte: predilecţia pentru verbe. O metodă care comprimă şi dilată în acelaşi timp, reportajele - mai toate de mici dimensiuni - dând o uimitoare impresie de amploare şi celeritate. Verbele ce nutresc energetic textele, le conferă dimensiuni şi întreţin clipă de clipă lectura, sunt stupefiantul necesar mai ales pentru cititorul de azi, grăbit şi iute la plictis.

Reportajul de la Comrat, din acelaşi an '37 (Comratul, o vale a plîngerii), e cumva mai cunoscut: a fost mai frecventat pentru bătaia lui socială. Eu l-am recitit în căutarea unei poetici. Cum începe: „După coşmarul dezastrului, Comratul îşi face, printre colinele verzi, o apariţie resemnată şi obosită".

„Orizonzurile” - apoi - „păstrează un miros de scrum”; „norul [...] pluteşte pe apa zării”; „o spirală de fum [...] se ridică deasupra peisajului”; „goana căruţei te saltă necontenit”; „iluzia se accentuează”, „casele [...] se precizează”; furtuna „a rostogolit flăcările”; „turnurile verzi şi arcuite ale catedralei supaveghează turma măruntă a caselor albe”; „lacul Ialpug îşi trimite până la Comrat o aripă a văii”; „noaptea se înroşise ca o manta de purpură”; „flăcările au mers în amfiteatru”; „vântul depune în urna văii cenuşa”; „cimitirul cu crucile arse veghează pe colina cea mai înaltă”.

Procedeul pare simplu, dar el animă tabloul şi, esenţialul, îi descoperă semnificaţiile. Ochiul lui Robot surprinde şi detaliile, şi tâlcul lor şi ne dă, totodată, şi contextul în care acestea se redimensionează. Un ochi foarte inteligent şi sensibil, care vede asociativ, deşi disociază în permanenţă.

O scriitură ce pare imposibilă azi, evocând dispăruta Atlantidă a expresivităţii, stilului propriu şi firesc, a dicţiunii care face clipă de clipă din realitate o cauză a spiritului...

Ghenadie Nicu este corespondentul "Ziarului de Iaşi” în Republica Moldova

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri