Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Oraşul din octombrie (III)

GALERIE
George Turcanasu
  • George Turcanasu
- +

Cazul diminuării importanţei teritoriale universitare în ultimile două decenii se răsfrânge asupra dimensiunii ariei de recrutare a viitoarelor elite. Faptul e grav, deoarece se va repercuta în evoluţia pe termen lung a oraşului nostru, care e posibil să nu mai fie capabil să structureze relaţiile din interiorul Modlovei apusene, pentru care Iaşul reprezintă încă cel mai consolidat centru urban. 

Ioana, o bucureşteancă care datorită meseriei sale vine foarte des în oraşul nostru, m-a întrebat de ce pentru noi ieşenii, atunci când facem comparaţii între oraşul nostru şi alte oraşe româneşti, Clujul ne este reperul? Chiar aşa, de ce Clujul? Recunosc că întrebarea m-a descumpănit pentru câteva momente, iar apoi i-am dat un răspuns pe care am să-l reproduc aici. Clujul pare a fi cel mai de succes proiect regional al României. Dintr-un oraş care deşi deţinea primatul şi în 1990 în majoritatea activităţilor economice şi sociale ale Transilvaniei, dar care, ca şi Iaşul, în prezent, era contestat vehement de unele reşedinte de judeţ, Clujul a devenit metropola regională incontestabilă a provinciei intracarpatice. Pentru un Iaşi, care timp de două decenii a zăcut în amorţeala teritorială a alveolei sale judeţene, care nu a făcut niciun efort de branding şi care acum încearcă să recentreze structura teritorială regională cea mai deteritorializată a României, Clujul devine aşadar reperul optim, povestea de succes urban. Este modelul pe care dorim să ni-l însuşim.

Pornind de la tendinţele parametrilor economici şi sociali, dar şi de la faptul că toate marile proiecte ale fostei reşedinţe ardelene au fost susţinute de toate guvernele ce s-au perindat până acum (nu văd de ce nu vor fi susţinute şi proiectele ulterioare!), în anii ce vor urma, nici nu se va mai pune problema comparaţiei dintre Iaşi şi Cluj, pentru că acesta din urmă tinde să devină o alternativă transcarpatică a Bucureştiului, în timp ce Iaşii şi regiunea noastră acumulează mai degrabă vulnerabilităţi. Iată două exemple.

Moldova şi alte zone mai fragile din punctul de vedere economic au mai primit un brânci de la guvern. De data asta de la guvernul tehnocraţilor lui Cioloş, pentru care politica de coeziune teritorială, de reducere a disimilarităţilor interregionale, e o mare necunoscută. Prima de încadrare de 12 500 lei, pe care o vor primi şomerii care decid să îşi schimbe domiciliul la o distanţă mai mare de 50 kilometri, pentru a deveni angajaţi, nu reprezintă altceva decât o subvenţie mascată pentru companiile ce nu-şi găsesc forţa de munca în arealul în care s-au implantat, adică în Transilvania, Banat, Bucureşti, eventual Constanţa. Prin aceste facilităţi guvernul anihilează avantajul competitiv pe care-l mai au regiunile sărace ale României - forţa de muncă. În lipsa infrastructurii moderne de transport, singura alternativă la dezvoltarea economică a Românei întrevăzută de actualul guvern ar fi ca muntele să se ducă la Mahomed!

Cazul diminuării importanţei teritoriale universitare în ultimile două decenii se răsfrânge asupra dimensiunii ariei de recrutare a viitoarelor elite. Faptul e grav, deoarece se va repercuta în evoluţia pe termen lung a oraşului nostru, care e posibil să nu mai fie capabil să structureze relaţiile din interiorul Modlovei apusene, pentru care Iaşul reprezintă încă cel mai consolidat centru urban. Chiar dacă 70% dintre studenţii regiunii noastre se formează în centrele universitare moldovene (Iaşul deţine apoape jumătate din numărul total), mă tem că interesele mai degrabă divergente ale centrelor universitare moldoveneşti, precum şi faptul că o bună parte a elitelor politice, economice sau culturale ale celorlalte judeţe ale regiunii se formează în altă parte decât la Iaşi, se va repercuta asupra slăbirii coeziunii regionale, foarte fragiliă şi în prezent.

Nu e greu să construieşti un brand de oraş dacă eşti parte a unei regiuni cu o imagine de marcă pozitivă, cum e Ardealul, care, aşa cum spunea Doru Pop (Obsesii sociale, 1998), reprezintă garanţia apartenenţei ţării noastre la o mitteleuropă admirată şi respectată, deopotrivă. Dar e extrem de dificil să reconstruieşti imaginea unui oraş - fie şi fostă capitală - atunci când teritorialitatea regională e de o fragilitate extremă. Nu ne ajută nici măcar toponimul „Moldova” sau, mai degrabă, ambiguitatea generată de utilizarea sa într-o proporţie covârşitoare pentru Basarabia, inclusiv de către locuitorii fragmentului vestic al Moldovei istorice, deseori într-o manieră peiorativă. Această ambiguitate nu e în măsură să sprijine marketingul teritorial al oraşului nostru sau al regiunii. Iubirea de Moldova e deocamdată un fenomen underground, care nu poate decât să îţi aducă o suspiciune de separatism cu iz de statalism respublican, spunea colegul Lucian Sfîcă. Şi are dreptate, pentru că orice acţiune de reteritorializare a Moldovei apusene, cea din interiorul statului român, sau discursurile critice la adresa Bucureştilor venite dinspre Iaşi sau dinspre alte locuri ale Moldovei apuseane, sunt deseori asimilate, în mod eronat, moldovenismului (rasăritean!).

Consider că două sunt atuurile pe care Iaşul trebuie să le exploateze: prestigiul universitar (pe care să nu-l piardă) şi conectivitatea, a comentat geograful Nicolae Popa, profesor dr. la Universitatea de Vest, în josul celei de-a doua părţi a articolului de faţă. Aeroportul din Iaşi este, deja, o poveste de succes. Efectele pozitive sunt abia la început. Poziţia oraşului este şi de bine şi de rău, oricum nu poate fi schimbată şi poate fi valorificată în relaţia cu Basarabia. (...) Bazinul tradiţional de recepţie (al studenţilor - n.r.) este mult mai mare decât al Timişoarei. (…) dar trebuie păstrat! Cum? Asta e o altă poveste, care se leagă mai mult de cultivarea cosmopolitismului, decât de apăsarea pe pedala tradiţiei, în care Iaşul încă excelează. (…) un pic de optimism pentru Iaşii pe care îi văd venind tare pe culuarul lor. Până atunci, Sfânta Parascheva e reperul fundamental al centralităţii regionale a oraşului nostru, oraşul aglomerat din octombrie. Iar octombrie e acum!

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri