vineri, 29.03.2024
Nu trebuie să pornim de la presupunerea că scandalul „Panama Papers” trimite în primul rând la corupţie şi la alte neregularităţi. Foarte probabil, ele vor ajunge la cunoştinţa publicului; dar lecţia principală este aceea că statele au mari probleme în domesticirea şi taxarea capitalurilor.
Încheiam textul de săptămâna trecută printr-o referire la posibilele neplăceri cu care s-ar confrunta preşedintele rus, Vladimir Putin, în urma aşa-numitelor „Panama Papers” - documente ale casei de avocatură Mossack Fonseca referitoare la companiile mai mult sau mai puţin fantomatice de tip off-shore.
Cred, spre exemplu, că nimeni nu-şi face iluzii despre şansele unui violoncelist rus, fie el unul de geniu, să obţină milioane de dolari; şi să îndrăznească a-i ascunde de fiscul rus (aşa cum e el), rămânând totodată un apropiat al liderului de la Kremlin. Dar Rusia este ţara în care un violoncelist şi director de filarmonică poate pretinde că a cheltuit o sută de milioane de dolari pentru a cumpăra instrumente muzicale destinate tinerilor instrumentişti, iar oficialităţile - inclusiv preşedintele - îi dau public crezare.
E greu de presupus, însă, că este ameninţată cu adevărat autoritatea lui Vladimir Putin. În Rusia circulă de multă vreme informaţii despre averea ascunsă a şefului statului, fără ca marea majoritate a populaţiei să dorească lămuriri suplimentare. Iar încadrarea problemei în termenii comploturilor occidentale pentru discreditarea conducerii ruse, mai ales dacă e făcută într-un limbaj destul de colorat - aşa cum a procedat domnul Putin în recentul său dialog în direct cu naţiunea - poate încă funcţiona.
Mai interesantă este situaţia din China comunistă, unde conducerea rămâne, în principiu, colectivă, chiar dacă preşedintele Xi Jinping a obţinut resurse de putere cu adevărat imense. Nominalizarea cumnatului său în „documentele panameze” i-ar putea submina poziţia în partid, mai ales că imaginea publică a liderului chinez s-a construit inclusiv prin declanşarea unei ultramediatizate campanii anticorupţie. Nu mai e nevoie să reamintim faptul că asemenea acţiuni au şi marea calitate de a lovi cu precădere în grupurile de putere rivale din partid. Printre observatorii avizaţi în problematica politicii interne chineze circulă ideea că această ţară ar putea urma traiectoria Rusiei, devenind o cleptocraţie în adevăratul sens al cuvântului. Până atunci, vom asista, probabil, la eforturi similare de a zugrăvi informaţiile despre oficialii chinezi (sau apropiaţii lor) prezenţi în arhivele Mossack Fonseca în aceeaşi logică a provocărilor şi gesturilor răuvoitoare ale Occidentului la adresa Beijingului. Gesturi despre care, oricum, chinezul de rând are prea puţine şanse să se informeze, date fiind obstacolele plasate de regimul comunist chinez în calea liberei circulaţii a informaţiei.
Aşadar, dacă liderii democratici au motive să-şi facă griji, omologii lor din ţările care organizează alegeri de formă - sau nu le organizează deloc - pot sta ceva mai liniştiţi. Aceasta nu înseamnă că viaţa lor va fi simplă până la capăt: din 1989 încoace am tot asistat la complicaţii. Ar fi, însă, eronată o analiză pornită de la presupunerea că mecanismele de responsabilizare a liderilor politici sunt la fel peste tot sau că alergia societăţii la corupţie este aceeaşi peste tot.
Dar nu trebuie să pornim de la presupunerea că scandalul „Panama Papers” trimite în primul rând la corupţie şi la alte neregularităţi. Foarte probabil, ele vor ajunge la cunoştinţa publicului; dar lecţia principală este aceea că statele au mari probleme în domesticirea şi taxarea capitalurilor. Cineva poate foarte uşor dezvolta o lectură de tip neomarxist, conchizând că nu e nimic surprinzător în asta, întrucât statele sunt instrumentele capitalului. Altcineva poate adopta o perspectivă radical opusă, afirmând că nu am asistat decât la o încercare legitimă a persoanelor şi a corporaţiilor de a-şi feri avuţia de state hrăpăreţe. În fine, cred că poziţiile cele mai adecvate sunt cele care încearcă să îmbine preocuparea pentru libertatea fluxurilor globale (capitaluri, dar şi bunuri şi servicii sau, de ce nu, oameni) cu imperativul contribuţiei oneste la bunăstarea comunităţilor în care operează actorii economici.
De la publicarea primei părţi a acestui articol, au apărut informaţii despre posibila utilizare a Grupului celor 20 (G20) ca arenă de cooperare între marile economii, dezvoltate sau emergente. Indiferent dacă se va ajunge la o reglementare sporită şi dacă ea va fi eficientă - e cu totul altă discuţie - se pare că statele doresc acţiune. Vom vedea, cu siguranţă, şi ce vor spune pieţele.
Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii "Mihail Kogălniceanu”
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Cum e să lucrezi într-o universitate (şi să participi la alegeri)
Ghici cine este blondina din acest tandem liberal indestructibil?
Publicitatea convenției matrimoniale și modificarea acesteia
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |