Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Parisul literar al lui François Busnel

GALERIE
Alexandru-Calinescu
  • Alexandru-Calinescu
- +

Cartea semnalează, arondisment după arondisment, librăriile interesante, dar înregistrează, de fiecare dată, şi locuri memorabile de istorie literară, precum şi bistrouri, cafenele ori grădini publice ce oferă un spaţiu propice lecturii.

Am scris în mai multe rânduri despre librăriile pariziene şi dacă reiau acum subiectul este pentru că am prilejul să comentez o carte neobişnuită, un fel de ghid al Parisului având ca puncte de reper librăriile. Cartea se intitulează Parisul meu literar (Mon Paris littéraire) şi este semnată de François Busnel. Autorul e un jurnalist cunoscut, a lucrat în radio, la săptămânalul L’Express, a condus o bună bucată de vreme revista Lire şi are o emisiune la televiziune, La Grande Librairie. E şi un împătimit al Parisului pe care îl străbate în lungi plimbări, e totodată şi un personaj monden, iubitor de restaurante bune şi chiar de escapade nocturne prin baruri. Cartea semnalează, arondisment după arondisment, librăriile interesante, dar înregistrează, de fiecare dată, şi locuri memorabile de istorie literară, precum şi bistrouri, cafenele ori grădini publice ce oferă un spaţiu propice lecturii. Să adaug că volumul e bogat ilustrat, cu imagini ale faţadelor şi vitrinelor librăriilor şi că o serie de citate din autori celebri vin să întărească iubirea autorului pentru oraşul pe care Hemingway l-a considerat o sărbătoare perpetuă.

Ceea ce frapează din capul locului este numărul mare de librării (Busnel nici nu le menţionează pe toate, el lasă în afară lanţurile de mari librării de tip FNAC). E un semn încurajator astăzi, când se tot vorbeşte despre criza cărţii. Unele librării, e drept, se închid, dar reapar miraculos în alt cartier sau renasc sub alt nume. Ceea ce impresionează, apoi, este extraordinara varietate a librăriilor: pe lângă cele, să zicem „generaliste”, există librării specializate în literatură japoneză, chineză, rusă, engleză, americană, portugheză ş.a.m.d., librării profilate pe esoterism, cărţi de călătorie, anarhism, grădinărit, bucătărie, ca să nu mai vorbim de literatura pentru copii. Există chiar şi o Librairie du Bois (pe strada Duret, fac precizarea pentru eventualii amatori) consacrată… lemnului şi tot ce ţine de lemn (parchet, instrumente muzicale, sculptură etc.). În fine, uimitoare este inventivitatea numelor multora dintre aceste librării; doar câteva exemple: Pe aripile vântului, Copacul cu litere, Spuma paginilor, Ora 25 (trimitere la romanul lui C.V.Gheorghiu), cele două librării - vecine - Scylla şi Carybda etc.

Plimbările pe care ni le propune François Busnel cuprind o serie de etape obligatorii. Librăria Delamain, de pildă, în faţa Comediei Franceze, cea mai veche librărie din Paris, fondată în 1700. Librăria Jousseaume, din superba galerie Vivienne, frecventată odinioară de Dumas, Balzac, Hugo (la etaj, ne spune autorul, a locuit la un moment dat faimosul Vidocq, modelul lui Vautrin, personajul balzacian). Sunt însă şi multe surprize. Pe strada Odéon (strada unde a locuit Cioran) funcţionează mai multe librării, una se cheamă Monte Cristo şi e specializată în Jules Verne şi Dumas. La librăria LOeil écoute (Ochiul ascultă) de pe bulevardul Montparnasse există un afiş pe care scrie: „Atenţie ! Cititul dăunează grav ignoranţei!”. Apare şi mica librărie O privire modernă (Un regard moderne) de pe strada Gît-le-Coeur, cu îngrămădeala neverosimilă de cărţi din cele două minuscule încăperi, numai că proprietarul ei, Jacques Noël, figură de un pitoresc inenarabil, a murit puţin înainte de apariţia cărţii lui Busnel. Pe strada Lévis, în arondismentul 17, se află l'Astrée, cea mai mică librărie din Paris. Pe canalul La Villete, pe un şlep, este amenajată librăria Apa şi visele (e titlul unei cărţi de Bachelard) unde găseşti, fireşte, literatură… maritimă, adică romane, eseuri, povestiri de călătorie etc., dar toate în legătură cu marea. Nu puţine sunt cafenelele şi bistrourile literare, cum ar fi librăria Nicole Maruani din arondismentul 13, pe a cărei firmă e adăugată menţiunea „librărie gurmandă”, sau librăria Frumoasa Hortense, din cartierul istoric Marais (strada Vieille-du-Temple).

Şi apoi, cum ştie toată lumea, la tot pasul întâlneşti case ori locuri ce amintesc de mari personalităţi ale literaturii şi culturii franceze. Întâlnirea dintre realitate şi ficţiune dă adesea rezultate tulburătoare. Pe strada Servandoni a locuit Roland Barthes, dar e şi strada unde s-a instalat d'Artagnan la familia Bonacieux, când a venit la Paris (Athos, Aramis şi Porthos locuiau în apropiere, străzile există şi astăzi). Toţi patru se întâlneau la cârciumile din Place de la Contrescarpe, unde îşi făcuse veacul şi Rabelais. Pe strada Grands-Augustins, la numărul 5-7, Balzac a situat acţiunea romanului său Capodopera necunoscută; la aceeaşi adresă Picasso îşi va avea atelierul şi va picta Guernica. La numărul 4, pe strada Lapérouse, a locuit o faimoasă demi-mondenă, Laure Hayman; în romanul lui Proust este adresa la care stă personajul Odette de Crécy. E curios totuşi, crede Busnel, cu o uimire mai degrabă mimată, că în Paris nu există decât o singură stradă care poartă numele unui erou de roman, e vorba de strada Lucien Leuwen, personajul lui Stendhal. Sunt şi multe locuri, în aparenţă „frivole”, dar care, într-un fel sau altul, au legătură cu literatura. Harry’s Bar, unde s-a inventat bloody mary, era frecventat de Hemingway şi Fitzgerald (Hemingway a fost un stâlp şi al barului de la hotelul Ritz, bar care îi poartă astăzi numele). La barul de la hotelul Montalambert, aproape de sediul editurii Gallimard, poţi - cu ceva noroc - să-i zăreşti pe Kundera şi pe Llosa.

Cum să nu-i dai dreptate, la capătul acestor încântătoare promenade literare, lui Jules Renard: „Adăugaţi două litere la Paris şi sunteţi în paradis”.

Alexandru Călinescu este profesor universitar doctor la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, critic literar şi scriitor

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri