Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Pe-un picior de plai...

GALERIE
nicolae turtureanu
  • nicolae turtureanu
- +

Duminică, de Sfinţii Constantin şi Elena, vorbire la telefon cu fratele Costică, ”reprezentantul nostru în teritoriu”. În teritoriul de-acasă, Iacobeni-Botoşani, de pe valea Jijiei, 107 km. de la Iaşi, pe calea ferată (distanţa o ştiu încă din studenţie când, în vacanţe, foaia de drum primită de mine depăşea cu exact 43 de km. distanţa reală). 

Gândul şi vorba cu Bădiţa (81 de ani, tocmai împliniţi; în copilărie refuzam să-i zic Bădiţă, de aici tot felul de conflicte... frăţeşti, de care acum ne-amuzăm) trec de la una la alta, cum se-ntâmplă. Aflu - şi mă înfior - că s-a tăiat într-o coasă, de-o săptămână se tot oblojeşte, fără însă să-l fi văzut vreun doctor. (La Iacobeni - cel mai mare sat din comuna Dângeni, evident că nu există un doctor stabil.) Şi, la un moment dat, zice: Am fost la stână, la Buneni (un cătun din coasta satului). Ciobanu... Cutare (nu i-am reţinut numele), cum mă vede: - Uite, fratele tău, Neculai, zice aici aşa, şi dincolo aşa... - Da ce faci acolo, ce citeşti?, îl ”ischiteşte” Costică. - Ei, ce citesc? Citesc Cartea Jijiei. Tare bine le mai spune frate-tu... Da şi Traian a lui Lazăr, şi Costică-a lu Adam... Şi s-apucă amândoi să... dezbată Cartea Jijiei. Pe deal la Şărpărie. Unde, cândva, am păscut şi eu oile. Păscut e prea mult zis, că nu lăsa ciobanul turma în grija oricui. Când ne venea rândul la stână, dormeam acolo, cât ţinea rânduiala, misia mea şi-a lui Dorel (fratele mai mic ca mine cu 5 ani; cum şi eu, faţă de Costică) fiind aceea de-a da oile-n strungă... Şi-acum simt cum mi se lipesc ochii de somnul dimineţii, somnul furat de Moş Sânguraşu sau de alt cioban, care mă trezea în zori, pentru a fi parte a unui ritual, pe care îl uram şi-l blestemam copilăreşte.

Pe Costică-l ştiu şugubăţ de felul lui, aşa că mă-ndoiesc şi-i şi spun că ciobanul acela chiar citea Cartea Jijiei. Frate-miu şuguieşte el cu multe, nu însă şi cu faptele mele literare, de care se arată mândru nevoie-mare,  încercând a-mi induce şi mie - cum să-i zic? - satisfacţia lucrului împlinit... Inutil a mai spune că-mi ştie multe poezii pe de rost şi, de fiecare dată când vorbim, îmi dă şi-un recital liric... din propria-mi creaţie. Ba îmi reproduce  şi pasaje - sau doar unele idei - din Cartea Jijiei. Recunosc că, dintre toate, aceasta-i cartea cu care pot să mă laud, de care sunt într-adevăr mândru că am înfăptuit-o. O simt  ca un înveliş protector în - cum zice Blaga - hronicul şi cântecul vârstelor, îmi conservă copilăria şi nu-mi întinează adolescenţa, tinereţea.  Şi nu e o carte de autor, ci de autori: 27 la număr, presăraţi, culeşi şi aleşi din arealul Jijiei, de la izvoare până spre vărsare, de la A la Z, de la Antonesei la Zub. Între aceştia - savanţi, scriitori, actori, profesori, inventatori, adică oameni de înaltă vocaţie, care au dus faima locului. Iniţiatorul cărţii, psiho-sociologul Adrian Neculau, a vrut, în primul rând, să combată clişeul (de la Sadoveanu citire) al locului unde nu s-a întâmplat nimic. Valea Jijiei părând a fi ea chiar un astfel de loc. Profesorul n-a apucat să adune toate mărturiile între coperţi, mi-a revenit mie această misie, aproape testamentară. Nici eu n-am reuşit întru-totul,  nume importante lipsesc din sumar, dar, mărturisesc acum şi aici că am lucrat cu mai multă râvnă, cu mai mare dăruire decât la cărţile proprii. Şi cu spaima să nu se întâmple ceva... ireparabil. Premoniţie pe care el, profesorul ungurean (era de loc din vestita comună Ungureni-Botoşani, limitrofă Jijiei şi satului meu natal) a avut-o, mi-am dat seama de asta, în momentul când m-a anunţat că vine până la mine, să transfere toată documentaţia, de pe computerul lui pe al meu. Şi-a şi venit, pe o vreme vrăjmaşă, cu viscol şi ger cât cuprinde. Câteva zile mai târziu, a intrat într-o comă ireversibilă.  

Impactul volumului (voluminos la propriu) l-am testat la lansarea din comuna natală, unde au fost mai mulţi cititori decât cărţi. Încă de-atunci (au trecut deja 5 ani!) am perceput un fenomen pe care orăşenii/ metropolitanii îl ignoră sau îl privesc cu orgolioasă superioritate: setea, nevoia de carte, deschiderea întru lectură a celor din mediul rural. Fără a generaliza, dar şi fără a nu-l releva, fenomenul, în micile/ marile lui cuprinderi şi desfătări. 

I-ar fi plăcut profesorului să afle că un cioban, pe-un picior de plai, citeşte Cartea Jijiei. În ceea ce mă priveşte, pot spune că e cea mai frumoasă întâmplare din biografia mea, şi cea mai mare răsplată pentru o faptă săvârşită în folosul comunităţii. Din păcate (există întotdeauna un regret), tirajul n-a ajuns - n-avea cum - la toată lumea doritoare, cartea apărând în regia autorilor. A existat şi promisiunea unui nou tiraj, susţinut de o fundaţie, sau din resurse bugetare, care, însă nu s-a realizat. Şi e păcat, nu doar întru memoria omului de seamă care a fost Adrian Neculau, dar şi întrucât Cartea Jijiei este o adevărată carte de vizită. Aflată la purtător, îl legitimează şi pe un savant tobă de... carte, şi pe un cioban pornit cu oile pe-un picior de plai...       

Nicolae Turtureanu este director al revistei „Cronica veche”, poet şi eseist

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri