Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

LABORATORUL DE ANALIZE

Portofoliul extinderii: o posibilă ţintă pentru România

GALERIE
lucian dirdala200
  • lucian dirdala200
- +

Poziţia geografică ne conferă atuuri: ne învecinăm cu zona Balcanilor de Vest, dar şi cu două din cele trei ţări post-sovietice care aspiră la integrarea europeană.

Imediat ce se va rezolva criza generată de nominalizarea preşedintelui Comisiei Europene, atenţia liderilor politici se va îndrepta către desemnarea comisarilor. În fapt, este vorba de candidaţi la posturile din executivul comunitar, pentru că experienţa ultimilor ani ne arată că pot apărea „victime” atât în faza iniţială, cât şi mai târziu, în aceea a audierilor parlamentare.

Guvernul român nu a dat, deocamdată, semne clare cu privire la persoana susţinută sau la portofoliul vizat. În principiu, Dacian Cioloş are o imagine bună şi menţinerea lui este cu siguranţă o variantă – desigur, în cazul în care doreşte să continue, el ar urma să poarte discuţii cu premierul Ponta şi cu alţi oficiali guvernamentali. Cu siguranţă că la această demnitate aspiră şi alţii, şansele cele mai mari avându-le apropiaţii PSD.
Indiferent cine va fi desemnat, România nu va păstra portofoliul agriculturii. Cutumele UE exclud o asemenea situaţie, impunând rotaţia. Aceasta va redeschide curând o dezbatere internă în urma căreia toată lumea va pleda pentru solicitarea unui portofoliu important, aşa cum a fost cel primit în legislatura 2009-2014. Foarte probabil, va exista o listă scurtă de domenii importante pentru ţara noastră, printre care se va număra şi acela al Extinderii şi Politicii de Vecinătate.
România ar avea argumente serioase pentru a-şi dori şi a dobândi acest post. Fără a exclude posibilitatea ca negocierile între liderii de vârf să închidă până la urmă această posibilitate, trebuie să observăm că în prezent ea există. În legislatura recent încheiată, portofoliul a aparţinut unui comisar ceh. Polonia, ţară cu expertiză şi potenţial (şi cu vocaţie de lider în această chestiune) pare să vizeze un portofoliu mai sonor, poate chiar funcţia de înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, cu rang de vicepreşedinte al Comisiei. Nu este clar în ce măsură guvernul de la Varşovia ar dori portofoliul Extinderii, în caz că va rata funcţia de înalt Reprezentant. Ungaria, Slovacia şi Bulgaria nu par extrem de interesate de această problematică. Însă, oricum, România are argumente proprii, cât se poate de serioase.
Poziţia geografică ne conferă atuuri: ne învecinăm cu zona Balcanilor de Vest, deja cuprinsă în logica extinderii, şi avem graniţă cu Serbia. Sigur că Ungaria, dar mai ales Bulgaria şi Croaţia sunt chiar mai bine poziţionate din această perspectivă. Însă România punctează prin aceea că este singura ţară din UE care se învecinează cu doi dintre membrii trio-ului post-sovietic care aspiră la integrare: Moldova şi Ucraina.
Dacă Uniunea Europeană vrea să devină mai relevantă în Estul continentului, trebuie să trimită semnale mai clare către aceste capitale, chiar dacă în prezent nu există un consens politic în favoarea lansării unui nou val de extindere. Numirea unui comisar român ar fi un asemenea semnal, cu observaţia că tocmai de aceea ea ar putea trezi rezerve în rândul guvernelor occidentale mai puţin deschise către consolidarea punţilor către Est. Dar chiar şi aşa, cabinetul de la Bucureşti şi-ar putea prezenta argumentele şi ar putea oferi garanţiile cuvenite.
E puţin probabil ca următorii cinci ani să ofere condiţii favorabile pentru transferul Moldovei, Ucrainei şi Georgiei din logica parteneriatului în logica extinderii. Evenimentele din Ucraina sugerează că o asemenea acţiune este greu de întreprins, iar votul de la sfârşitul lunii mai ne-a arătat că UE se confruntă cu mari probleme de coeziune. Totuşi, mai devreme sau mai târziu trebuie reaşezată pe agendă chestiunea statutului vecinilor estici ai Uniunii. Lipsa unui orizont de aderare este un mare dezavantaj pentru promotorii reformelor economice şi politice din ţările Parteneriatului Estic. Un eventual comisar român ar trebui să fie pregătit să urmărească energic acest obiectiv, fără a-şi asuma poziţii politice controversate. Se ştie, comisarul nu are voie să se transforme într-un avocat al scopurilor guvernului ţării sale.
Aşadar, interesul natural faţă de Balcanii de Vest şi faţă de vecinătatea estică a Uniunii (în acelaşi timp, vecinătatea estică a României) ar trebui să încurajeze guvernul de la Bucureşti în urmărirea acestei piste. Nu înseamnă că ar trebui să fie singura. Dar este o variantă foarte bună, pe care ţara noastră ar putea şi ar trebui să o consolideze printr-un nume de comisar competent. 
 
Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii “Mihail Kogălniceanu”


 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri