Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Pregătiri pentru integrarea diferenţiată

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Nefiind posibil un pas idealist, după modelul Tratatului Constituţional din anii 2000 - cu toate riscurile însoţitoare - tema ritmurilor sau vitezelor diferite pare singura soluţie care să menţină un grad rezonabil de ataşament pentru construcţia europeană, în rândul opiniei publice din vestul continentului.

Avem, în acest moment, o imagine ceva mai clară asupra câmpului de negocieri din interiorul Uniunii Europene, pentru următorii trei-patru ani. În curând vom afla mai multe despre compoziţia şi programele guvernelor din Germania, Austria şi Cehia, atenţia îndreptându-se în primul rând asupra Berlinului. Vom aştepta, apoi, alegerile legislative italiene din primăvara lui 2018, un scrutin ce ar putea readuce la guvernare Liga Nordului (în cadrul unei coaliţii de centru-dreapta) şi ar putea consolida poziţia Mişcării „Cinci Stele”. Evident că pot apărea dubii şi în privinţa stabilităţii guvernului spaniol, pe fondul crizei catalane, dar nu se întrevăd modificări substanţiale în politica europeană a Madridului.

Începutul acestei săptămâni a adus votul în Consiliul UE (întrunit la nivel de miniştri ai Muncii) asupra directivei referitoare la muncitorii detaşaţi, confirmându-se eficacitatea ofensivei diplomatice a preşedintelui francez, Emmanuel Macron. Douăsprezece luni, plus o prelungire de şase luni, în condiţiile unei solicitări motivate, reprezintă o formulă pe care domnul Macron o poate promova, pe plan intern, drept un succes. La nivel politic, faptul că Slovacia, Cehia, Bulgaria şi România au susţinut varianta franceză - izolând Varşovia şi Budapesta - întăreşte ideea că presiunile şi promisiunile directe au succes în relaţia cu esticii şi pot afecta, spre exemplu, coeziunea grupului de la Visegrád.

De altfel, mulţi observatori vest-europeni speră că, exceptând tema migraţiei, noul executiv de la Praga va fi mai pragmatic decât a lăsat să se înţeleagă Andrej Babis în campania electorală. Un populist fără convingeri ideologice ferme poate fi un interlocutor rezonabil pentru Bruxelles, mai ales după ce a trecut proba alegerilor. Ajunge să privim spre Bratislava, unde - probabil ca reacţie la victoria lui Babis în Cehia - întreg establishmentul politic slovac a găsit necesară o exprimare solemnă a vocaţiei europene şi atlantice a Slovaciei. Totul s-a petrecut sub directa coordonare a premierului Robert Fico, un politician care şi-a început ascensiunea tot sub zodia populismului şi al cărui ataşament faţă de valorile socialiştilor europeni a fost deseori pus sub semnul întrebării.

Ar fi de aşteptat ca, în lunile următoare, părţile controversate să fie trecute în plan secund, poate cu excepţia eforturilor de disciplinare a Poloniei şi Ungariei - dialogul direct pe teme ce ţin de statul de drept. Totuşi, întrucât acestea au puţine şanse de reuşită, autorităţile de la Bruxelles nu le vor exagera importanţa. E nevoie de idei care să îmbogăţească agenda relansării, iar preşedintele Macron se poate dovedi extrem de util. La recentul Consiliu European de vinerea trecută, liderul francez a enunţat o serie de teme ce ar putea primi susţinere din partea statelor-membre, dar a căror principală virtute este aceea că îi sunt de ajutor în politica internă. Înăsprirea măsurilor anti-dumping sau monitorizarea mai strictă a investiţiilor străine se înscriu în această categorie, iar Germania şi ceilalţi parteneri şi-ar putea atenua eventualele obiecţii, din dorinţa de a-i lăsa cât mai mult spaţiu domnului Macron, a cărui miză esenţială este, în acest moment, reformarea pieţei interne a muncii. La fel, tema cooperării în domeniul securităţii are un culoar favorabil, pe fondul temerilor europene faţă de caracterul imprevizibil al politicilor lui Donald Trump. La capitolul despre guvernanţa zonei euro, însă, este nevoie de energia Berlinului, iar cancelarul Angela Merkel va trebui întâi să obţină un mandat clar din partea viitoarei sale coaliţii, iar discuţiile importante se vor purta într-un cadru mult mai restrâns.

Ne place sau nu, lunile următoare ne vor aduce în atenţie teme ce vor contura modelul Europei cu mai multe viteze. Jean-Claude Juncker, Donald Tusk sau liderii naţionali îngrijoraţi (ori scandalizaţi) de această perspectivă se vor exprima şi în viitor împotriva integrării diferenţiate, însă „bătălia ideilor” este pe cale să fie câştigată de cei care o susţin. Starea actuală a Uniunii este îngrijorătoare, iar mediile politice şi intelectuale de pe continent s-au resemnat deja în privinţa soluţiilor alternative. Nefiind posibil un pas idealist, după modelul Tratatului Constituţional din anii 2000 - cu toate riscurile însoţitoare - tema ritmurilor sau vitezelor diferite pare singura soluţie care să menţină un grad rezonabil de ataşament pentru construcţia europeană, în rândul opiniei publice din vestul continentului. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri