Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Problema e că dincolo de rezultatul bătăliilor din ţară, la vedere sau în culise, au fost transmise nişte mesaje în exterior care sunt departe de a ne fi favorabile. În primul rând în plan economic.
Despre România se vorbeşte puţin în mass-media internaţională. Iar asta se petrece, de regulă, doar atunci când se întâmplă aici ceva rău. De pildă mini-summit-ul NATO, programat înaintea summit-ului organizaţiei de la Varşovia, care a reunit la Bucureşti ţări din Europa de Est, abia dacă a fost amintit în presa internaţională. Deşi ne aflam în plină criză în Ucraina aşa că ceea ce se întâmpla în regiune ar fi trebuit, în teorie, să stârnească interesul mass-media.
Iată însă că acum protestele desfăşurate în România au adus ţara în atenţia mass-media internaţionale de o manieră comparabilă probabil doar cu momentele din decembrie 1989 sau cu mineriadele din primăvară anului 1990. Şi nu e vorba doar de depeşe ale principalelor agenţii de ştiri. France 24 le-a dedicat evenimentelor, cu câteva zile în urmă, o emisiune de o oră în prime time. CNN, BBC au avut relatări constante, unele chiar de la faţa locului. The New York Times, The Economist, La Republica, FAZ, ca să amintim doar câteva dintre publicaţiile internaţionale importante care au abordat subiectul, au dedicat spaţii generoase evenimentelor. Chiar şi Bloomberg, o structură media strict specializată în zona financiar-economică. Poate nu e chiar un lucru surprinzător. Dimensiunea protestelor, chiar dacă a fost în general exagerată (BBC a vorbit de 500 de mii de oameni la Bucureşti, o cifră totuşi mult exagerată), intensitatea şi lungimea în timp a acestora, justifică negreşit interesul.
Pentru mulţi dintre cei implicaţi emoţional în proteste, activi pe partea de organizare sau pe Facebook, pentru mulţi jurnalişti, masivele ecouri externe menţionate mai sus sunt probabil motive de satisfacţie. Cu atât mai mult cu cât în mod evident ele constituie un important factor de presiune asupra guvernului Dragnea - Grindeanu. Determinând PSD să cedeze, cel puţin în ceea ce priveşte menţinerea Ordonanţelor de Urgenţă, în ciuda sprijinului consistent de care se bucură în Parlament. Sprijin probat şi cu prilejul respingerii lejere a moţiunii de cenzură introdusă de opoziţie. E însă o sabie cu două tăişuri. Mai ales în lumea de astăzi care e dominată în tot mai mare măsură de percepţii mai degrabă decât de realitate şi elemente factuale.
România e o ţară despre care se ştie relativ puţin în afară (nu crede multă lume că avem capitala la Budapesta!?) şi în general imaginea e negativă. Din punctul lor de vedere din România vin imigranţi care le iau locurile de muncă şi romi care cerşesc pe stradă şi fură în metrou. Văzând dimensiunea enormă a protestelor pot crede că acolo se întâmplă o adevărată grozăvie, mult peste dimensiunea reală a problemelor. Că acolo corupţia e una aproape fără precedent. Comparabilă, să zicem, cu cea din Ucraina, o ţară cu o tristă faimă din acest punct de vedere.
Or, toate astea sunt evident exagerări. Nici modificările Codului Penal propuse prin ordonanţele de urgenţă nu reprezentau chiar o ameninţare apocaliptică pentru statul de drept (în fapt, multe aveau în vedere punerea de acord cu decizii ale Curţii Constituţionale amestecate, e drept, cu un număr de prevederi discutabile), nici corupţia din România, chiar dacă consistentă, nu e totuşi una unicat prin dimensiunea ei. Dar, sigur, toate aceste nuanţe se pierd într-o astfel de vâlvătaie.
Asta nu înseamnă deloc că protestele nu sunt justificate. PSD a greşit parţial pe fond şi integral pe forma. Chiar dacă, e adevărat, aceeaşi formulă, utilizarea unei Ordonanţe de Urgenţă pentru modificarea Codului Penal, a fost utilizată şi de guvernul Cioloş. Iar la momentul respectiv au fost critici, între care un ONG respectabil, Apador-CH, care considerau că unele prevederi dădeau puteri exagerate SRI. Cu toate acestea trebuie spus că eram totuşi într-un context politic diferit din perspectiva recurgerii la Ordonanţe de Urgenţă. Guvernul Cioloş era unul tehnocrat, cu un sprijin şubred în Parlament, în timp ce actualul executiv se bucură de o largă majoritate. În plus, având în vedere maniera în care s-a procedat e greu să creditezi actuala putere cu premisa de bună credinţă aşa că e bine ca guvernul PSD-ALDE să fie ţinut sub tensiune, fie şi pentru a nu face lucruri mai grave în viitor.
În afara de asta, trimiterile la Soros sau la ideea că manifestanţii sunt plătiţi au fost puţin spus ridicole. Probabil nu au făcut decât să enerveze şi mai mult oamenii, mulţi de bună calitate. E evident că sutele de mii de protestatari care au ieşit în stradă au fost de bună credinţă. Iar enervarea lor nu avea legătură doar cu emiterea ordonanţelor. Există o stare de spirit de mare nemulţumire, şi nu doar legată de corupţie, multă frustrare legată şi de rezultatul alegerilor, care au găsit acum un teren prielnic de manifestare. Dar asta nu înseamnă că în culise nu are loc şi o luptă subterană, în principal între Politic şi Servicii, pentru controlul Justiţiei.
Problema e că dincolo de rezultatul bătăliilor din ţară, la vedere sau în culise, au fost transmise nişte mesaje în exterior care sunt departe de a ne fi favorabile. În primul rând în plan economic. Astfel de tulburări de stradă, temerile că nivelul corupţiei e extrem de ridicat, nu sunt bine văzute în mediile de afaceri. Însă chestiunea mai gravă este în altă parte. Premierul Valoniei, cel care a ţinut în loc multă vreme semnarea tratatului de liber schimb dintre UE şi Canada, a spus că România ar trebui exclusă din Uniunea Europeană. Iar Nigel Farage, un foarte cunoscut politician britanic care a militat pentru Brexit, a declarat că e bucuros că ieşind din UE, Marea Britanie nu mai trebuie să stea alături de România. Putem spune, evident, că e vorba de voci singulare. Dar nu putem ignora atmosfera generală care nu ne este deloc prietenoasă pe continent. Cu atât mai mult cu cât prin menţinerea MCV-ului România şi Bulgaria au oricum un stigmat.
Nu cred neaparat (dar nici nu bag mâna în foc) că în spatele evenimentelor ar sta unele cercuri anti-occidentale din servicii care vor să destabilizeze ţara. Dar ar fi naiv să ne imaginam că ruşii nu vor exploata o astfel de oportunitate. Au influenţat ei, poate decisiv, alegerile din America. Iar acum serviciile secrete din Germania sunt extrem de îngrijorate că s-ar putea întâmpla acelaşi lucru la alegerile lor parlamentare din septembrie. Nu e poate întâmplător că noul ambasador rus e foarte activ mediatic în ultimele zile. Dă interviuri şi oferă, generos, sfaturi.
Însă dincolo de asta e îngrijorător că percepţia dominantă în exterior în acest moment e preponderent negativă, mult peste situaţia reală din ţară. Putem spune, desigur, că e un preţ neplăcut, dar care trebuia plătit în circumstanţele date. Şi poate e adevărat. Însă totul se întâmplă într-un moment extrem de delicat în plan geopolitic. Nu e greu, în acest context, să te întrebi de ce ar trebui să te mai încurci cu o astfel de ţară dacă tot se redesenează, foarte probabil, harta geopolitică pe continent. Nu cred că se doreste o dezmembrare a ţării, dar că putem nimeri într-o altă sferă de influenţă nu e chiar exclus. Nu asta s-a întâmplat la Ialta şi mai târziu, invers, în 1989?
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Manchester City a transferat un fotbalist american de 14 ani
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |