Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

PUG! Iașul în câţiva ani: tren Socola - Antibiotice, noi poduri, zonă pietonală extinsă

GALERIE
tren urban (1)tren urban (2)tren urban (3)PUG reteaua de transport publicPUG parcari de tip P&R
  • tren urban (1)
  • tren urban (2)
  • tren urban (3)
  • PUG reteaua de transport public
  • PUG parcari de tip P&R
- +

Iaşul va avea un nou Plan Urbanistic General (PUG) în prima jumătate a anului viitor. La un an de când a fost publicată varianta iniţială a acestui document de o importanţă covârşitoare pentru dezvoltarea viitoare a oraşului, cu o întârziere de alţi şase ani, autorităţile locale au lansat la finele săptămânii în consultare publică noul PUG. Unul dintre cele mai importante aspecte ale planului ţine de faptul că în fiecare zonă a Iaşului au fost stabiliţi indicatorii urbanistici în baza cărora vor putea fi ridicate viitoarele construcţii. Totodată, PUG prevede, printre altele, direcţiile de dezvoltare, rezervă teren pentru proiecte publice care ar putea afecta intenţiile de construire ale unor privaţi, propune măsuri urbanistice şi arată disfuncţionalităţile dezvoltării intravilanului şi extravilanului. În decembrie 2015, „Ziarul de Iaşi“ prezenta în exclusivitate detalii din varianta iniţială a PUG, dar, pe parcursul acestui an, documentul a suferit modificări, după ce Agenţia pentru Protecţia Mediului a solicitat revizuirea acestuia. Astăzi, prezentăm din varianta finală a planului investiţiile majore şi proiectele propuse, iar în ediţiile următoare vom reveni asupra altor măsuri prevăzute în document. PUG va avea o valabilitate de 10 ani de la momentul adoptării în Consiliul Local.

Planul Urbanistic General al Ia­şului enumeră o serie de investiţii ma­jore cu rol de impulsionare a dezvoltării. Potrivit proiectantului, acestea se concentrează în general asupra elementelor de infrastructură pu­blică: căi de acces, reţele edilitare şi dotări publice. În PUG se arată că aceste investiţii sunt menite „să pre­gătească condiţii favorabile pentru atragerea investiţiilor private în zone de dezvoltare prioritare“.

Investiţiile majore

Fără a face o prioritizare, PUG aminteşte de investiţii majore precum restructurarea platformei industriale CUG, construirea Spitalului Re­gional de Urgenţe, amenajarea malurilor râului Bahlui, moderni­zarea infrastructurii şi reorganizarea circulaţiei, dar şi introducerea trenului urban (linie specială de transport public pe traseul Antibiotice - Pă­curari - gara Nicolina - Socola) sau realizarea unui centru de târguri şi expoziţii.

„Prin modernizarea şi prelungirea căii ferate de călători şi industrială, va fi introdusă o linie de transport public pe traseul Anti­biotice - Socola“, se spune în PUG final.

Un obiectiv strategic prioritar constă în consolidarea domeniului universitar, alături de atragerea vieţii academice în centrul oraşului, amenajarea unei reţele de spaţii publice şi spaţii verzi în fostele incinte industriale, reabilitarea spaţiilor publice şi a spaţiilor verzi din cartiere, reali­zarea de parcaje şi viabilizarea zo­nelor de extindere.

„Strategia de dez­voltare promovează principiul dezvoltării «de la centru spre peri­fe­rie»“, se precizează în PUG

Penitenciarul, mutat în judeţ

Documentul strategic stabileşte patru obiective specifice în care sunt incluse mai multe proiecte privind dezvoltarea activităţilor economice.

Primul face referire la dezvoltarea Iaşului drept centru de servicii, afa­ceri, cultură, comunicare, media şi educaţie superioară. Principalele proiecte constau într-o nouă amenajare a platformelor industriale (For­tus, Ţuţora, Ţigarete, depoul de tramvaie de pe strada Uzinei, triajul Socola), conversia cinematografelor (Victoria, Republica, Dacia şi Co­pou) în săli de spectacole, spaţii universitare la spitalul judeţean (după realizarea spitalului regional), mu­tarea Penitenciarului în judeţ, conversia parţială a suprafeţei militare din Copou şi realizarea unui complex sportiv regional.

Al doilea obiectiv are în vedere valorificarea po­tenţialelor culturale şi de mediu. În acest sens, printre proiecte se numără reabilitarea Centrului istoric, protejarea prin măsuri urbanistice a cartierelor rezidenţiale tradiţionale (Copou, Păcurari, Sărărie), păstrarea de coridoare verzi de legături cu zone naturale din exterior (în lungul malurilor Bahluiului, Nicolina, Ca­caina) şi extinderea reţelei de trasee ciclo-turistice în zona periurbană.

Pentru cel de-al treilea obiectiv (modernizarea profilelor industrie şi transporturi), PUG prevede organizarea de parcuri industriale, consolidarea sectorului IMM, prelungirea traseului trenului urban Antibiotice - Socola spre capăt estic (Ungheni - Cristeşti - Holboca) şi capăt vestic (Leţcani - Podu Iloaiei) şi rezervarea de coridoare necesare pentru viitoare artere de legătură (arteră pe relaţia nord: Podul Sf. Ioan - Aeroport - conexiune cu viitoare autostradă - Popricani - Rediu - Leţcani).

Al pa­trulea obiectiv face referire la ges­tiunea eficientă a resursei de teren, inclusiv prin asigurarea de rezerve pentru dezvoltări pe termen lung şi evoluţii imprevizibile. 

Ce prevede dezvoltarea infrastructurii rutiere

În ceea ce priveşte optimizarea reţelei rutiere, primele propuneri de proiecte din PUG vizează centura ocolitoare, asigurarea conexiunii la autostrada Iaşi - Târgu Mureş prin străzi noi şi lărgirea la 4 benzi cu linie de tramvai în cale proprie (str. Aurel Vlaicu - intersecţie cu DJ 248D Holboca - Tomeşti) şi a DN 28 până la Tomeşti.

Alte proiecte fac referire la pasaje comune peste calea ferată şi cursuri de apă (unul în zona de est a complexului ERA şi al doilea după depoul Strămoşilor din Dacia), poduri noi (Tabacului, Dacia, Stră­moşilor, Basarabi, pe traseul unei legături noi între str. Silvestru - bd. Nicolae Iorga, bd. Chimiei - str. Mihai Vodă Viteazul, în continuarea str. Aterizaj, str. Milcovului - str. Lo­trului) şi pasaje rutiere peste calea ferată (Sergent Grigore Ioan, str. Rampei - str. Luca Arbore, şos. Manta Roşie - str. Mustea).

Pentru îmbunătăţirea traficului în intersecţii cu disfuncţionalităţii, în PUG se propun pasaje supraterane (peste str. Arcu şi unul în continuarea bd. Independenţei până în bd. Tudor Vladimirescu) şi subtraversări (bd. A. Panu pe sub str. Elena Doamna spre Tătăraşi, str. Palat pe direcţia Palas - bd. Cantemir, în prelungirea str. Colonel Langa, în prelungirea str. I.C. Brătianu, la poduri existente: Podul de Piatră, Podul Cantemir, Podul Roş şi două ale bd. Tudor Vla­dimirescu în lungul Splaiului de o parte şi de alta a râului Bahlui).

Pe termen mediu şi lung, mai sunt propuse poduri peste Bahlui (Sarmise­getuza spre Cicoarei şi între şos. Naţională şi str. Al. Ipsilanti), precum şi două subtraversări (str. Ghica Vodă pe sub str. Elena Doamna, la fosta UPA, şi str. Smârdan pe sub str. Sf. Lazăr cu legătură spre Palas).

PUG menţine ideea pietonizării zonei centrale

Varianta finală a planului urbanistic include şi amenajarea unei zone pietonale extinse în Centrul vechi. Potrivit documentului, caracterul de patrimoniu al zonei centrale va fi pus în evidenţă de bd. Ştefan cel Mare, ce va deveni arteră pietonală.

„Pentru etapa de largă perspectivă, se propune închiderea unui traseu pietonal perimetral nucleului central care să includă străzile Cuza Vodă, Costa­che Negri, zona Halei Centrale şi a bd. A. Panu. Pentru str. Cuza Vodă se propune restricţionarea accesului auto pe toată lungimea, acces doar pentru riverani, reabilitarea liniei de tramvai şi a trotuarelor, pe bd. A. Panu se propune lărgirea trotuarelor“, se precizează în PUG.

Pietonizarea zonei centrale este pre­văzută şi în alte planuri strategice ale municipalităţii precum Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană şi Planul de Mobilitate Urbană Dura­bilă

Totalul intravilanului existent: 6.193,73 ha

Spre diferenţă de varianta iniţială a PUG, cea aflată acum în consultare publică prezintă şi bilanţul teritorial a suprafeţelor cuprinse în intravilan. Conform documentului, intravilanul existent are aproape 6.200 ha. Cea mai mare suprafaţă (29,74%) este ocupată cu spaţii plantate, urmată de zona rezidenţială (20,47%) şi zona circulaţiilor şi transporturilor (17,13%). Zona instituţiilor, serviciilor şi echipamentelor publice şi a serviciilor de interes general ocupă 935 ha (15,10%), cea a activităţilor productive o suprafaţă de 900 ha (14,53%), iar cea pentru gospodărie comunală 150 ha (2,42%), în timp ce suprafaţa zonei speciale ajunge la 38,03 ha (0,61%).

„Teritoriul intra­vilan existent a fost stabilit prin PUG 1997 şi extins în perioada 1997 - 2015 prin intermediul documen­taţiilor de tip plan urbanistic zonal“, se menţionează în document.

În plan sunt trecute în revistă şi aspectele nefavorabile cu privire la extinderea intravilanului. În primul rând, proiectantul a arătat că rezervele limitate de teren au condus la o migrare a rezidenţilor în comunele limitrofe, rezultând o denaturare statistică a numărului de locuitori ai municipiului în contextul în care aceste persoane beneficiază în continuare de facilităţile oraşului.

Alte două as­pecte subliniate ţin de aglomerarea celor trei puncte importante de intrare în oraş (Păcurari, Nicolina, Bucium) şi de accesibilitatea dificilă a rezervelor de teren liber din intravilan (şesul Bahluiului, malul sudic al Bahluiului în dreptul fabricii Anti­biotice). Proiectantul aminteşte inclusiv de concurenţa pe piaţa lo­curilor de investiţii reprezentată de comunele limitrofe şi de polii urbani Bacău şi Suceava, precum şi de proporţia redusă de terenuri dezvoltabile aflate în proprietate publică. 

Şansa de relansare economică: poziţia geografică

Titlul noului PUG al Iaşului este dat de sintagma „Iaşi - deschidere spre Est“, sintagmă care, conform proiectantului, sintetizează suita de calităţi şi potenţiale ale oraşului menite să susţină şi ghideze dezvoltarea sa în următorii ani.

„Impor­tanţa municipiului va creşte prin faptul că el mijloceşte schimbul de produse din regiunea transfronta­lieră cu Republica Moldova. În aceste con­diţii, rolul cel mai important în teritoriu, al municipiului Iaşi, va fi cel de nod principal de comunicaţie al zonei. Alături de acest rol foarte important sunt premise pentru dezvoltarea funcţii­lor complexe actuale: funcţia in­dustrială, funcţia comercială, funcţia de transport şi, nu în ultimul rând, funcţia turistică“, se precizează în PUG.

Proiectantul documentului arată că poziţia geografică a Iaşului va transforma oraşul într-un „veritabil nod de circulaţie“, alte două atuuri fiind menţinerea prestigiului naţional/internaţional cucerit de unele unităţi industriale şi, nu în ultimul rând, exploatarea potenţialului oferit de cadrul natural şi calitatea mediului înconjurător.

Proiectul a fost finalizat de arhitecţi locali

Proiectantul planului este Search Corporation, dar, în ultimul an, Primăria a apelat la o echipă locală de arhitecţi pentru finalizarea documentului după ce contractul cu firma bucureşteană a fost reziliat în vara anului 2015.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri