Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

"Saşii - un paradox"

GALERIE
michael astner
  • michael astner
- +

Atât am apucat să-mi notez în prima zi din a 27-a "Întâlnire a saşilor" de aici, din Transilvania (căci mai există-n Germania întâlnirea anuală a saşilor de la Dinkelsbühl!), eu unul participând, recunosc, pentru prima oară. 

La ce m-am gândit când am notat asta? Păi, la faptul că un poporaş a reuşit să reziste şi să-şi păstreze identitatea în decursul a acuşi 900 de ani (anul trecut s-au împlinit 875 de ani de la prima atestare documentară a saşilor drept "hospites saxones et flandrenses"), înconjurat fiind de alte neamuri cu alte limbi şi alte identităţi - de români, maghiari şi secui. De altfel, de-aş fi fost singur (veniseră şi una dintre surorile mele cu soţul ei), în seara primei zile, deci vineri, 4 august, aş fi urmărit avanpremiera filmului documentar "Sibiu - 825 de ani" în regia lui Dumitru Budrala (care va avea premiera în toamnă, la Astra Film Festival). Da, Sibiul, capitala saşilor, a împlinit şi el deja 825 de ani!

Primul lucru pe care l-am notat sâmbătă a fost ceea ce mi-a zis cumnatul meu c-ar fi auzit spunând un poliţist în parcarea din spatele sălii Thalia a Filarmonicii (unde sosea autocar după autocar cu saşi din alte oraşe şi comune): "Au venit saşii să fie rânduială!" Acum, nu pot şti dacă omul a pus virgulă prin pronunţie după "au venit saşii" sau nu...

În prealabil, presa a vehiculat cifra de 12.000 de saşi care ar fi aşteptaţi să sosească la Sibiu. Tribuna Sibiului de luni a păstrat cifra, titrând chiar: "12.000 de saşi au revenit pe plaiurile natale, în weekend". Sâmbătă, în 5 august, un vânzător dintr-un magazin de scule şi obiecte de menaj etc. din Piaţa Cibin zicea că la radio s-a spus c-ar fi venit peste 30.000. Habar n-am care va fi fiind cifra măcar aproximativ apropiată de realitate, cert este că, începând cu această a doua zi a Întâlnirii din 2017, saşii au fost pentru o zi din nou majoritari - cel puţin în centrul vechi al Sibiului: după parada a peste 1000 de saşi şi săsoaice, mai în vârstă ori mai tineri, fete şi flăcăi şi copii în porturile lor specifice şi diferite mai mult sau mai puţin (în funcţie de fiecare sat de provenienţă) şi după discursul preşedintelui Klaus Iohannis, oriunde te îndreptai, auzeai vorbindu-se doar în germană ori în săseşte, foarte rar în limba ţării.

Cum scriu acest articol la Amnaş, fără acces lejer la internet, pot spune doar că un mod probabil facil de-a număra cel puţin pe participanţii adulţi resp. "cu buletin" va fi fost cifra de vânzare a ecusoanelor de participant la cea de-a 27-a Întâlnire a saşilor, care a costat 40 de lei (aproape că n-am văzut saşi fără!...), cost care includea un sprijin financiar pentru organizatori şi oferea şi reduceri ori acces gratuit la diverse spectacole şi expoziţii. Ca obiect, ecusonul avea imprimat mottoul Întâlnirii, stema saşilor şi anul 2017. Din păcate, mottoul a apelat la un fain joc de cuvinte - "In der Welt zu Hause, in Siebenbürgen daheim", daheim însemnând... zu Hause, acasă, deci. Ca atare-n traducere nu a fost posibilă decât o adaptare-interpretare, altfel oarecum reuşită, cum am citit-o în Sibiu 100% ori în Tribuna Sibiului: "În lume acasă, cu inima în Transilvania". (Mă rog, eu unul aş fi spus "În lume acasă, în Transilvania cu inima".)

Apropo de discursul lui Iohannis: a constatat el că Piaţa Mare din Sibiu s-a dovedit prea mică pentru atâta lume sosită să asiste la parada saşilor în porturile lor tradiţionale (ele însele un festival al gusturilor cromatice decantate în decurs de secole), dar sunt convins c-ar fi fost şi mai multă lume care ar fi rămas să asiste la discursul său, de n-ar fi fost canicula care lua în stăpânire oraşul cu fiecare palmă cu care se ridica soarele pe cer. Dar, oricum, foarte mulţi saşi au sfidat cu stoicism soarele torid, asistarea la discursul primului sas preşedinte al unei ţări şi al României pe deasupra fiind pentru ei unul din punctele culminante care a făcut ca venirea lor să fie dublu răsplătită, aplauzele repetate fiind dovada. În ce mă priveşte, am reţinut mai ales partea în care Iohannis a făcut recurs la istorie, invocând "totalitarismele secolului trecut" care "au pus sub semnul întrebării, până la anulare, libertatea şi identitatea comunităţii săseşti din Transilvania, ca de altfel şi a celorlalte minorităţi şi a majorităţii româneşti". Ca să încheie pasajul cu constatarea că "pentru saşii din Transilvania s-au adăugat deportarea şi marginalizarea de după Al Doilea Război Mondial ca şi confiscarea pământului pe care l-au lucrat şi apărat timp de secole. Consecinţa acestui proces, de care se face responsabil regimul comunist, este fracturarea comunităţii noastre, dramatic resimţită atât de cei plecaţi, cât şi de cei rămaşi în România". Moment în care un sas din apropierea mea a strigat aprobator, întâi în limba română: "E adevărat!", apoi în germană: "So ist es! So ist es!" ("Aşa-i! Aşa-i!").

Înainte să închei, să spun că în cadrul acestei memorabile Întâlniri a Saşilor de anul acesta la Sibiu au avut loc nenumărate evenimente, de la expoziţii (vreo 9!) şi prezentări de cărţi până la concerte a unor fanfare invitate, ca să nu mai vorbesc de faptul că multe evenimente conexe au avut loc fie în prealabil (începând cu Zilele Cisnădiei la sfârşit de iulie), fie după Sachsentreffen-ul Sibiu 2017 (terminând cu balul din Grosspold/ Apoldude Sus de ieri, ca să pomenesc satul copilăriei mele).

În fine, a fost cea mai mare întâlnire din România a saşilor de pretutindeni, iar sora mea zicea la un moment dat că cine ştie dacă va mai avea loc vreodată o asemenea întâlnire - poate că da, doar că cine ştie dacă ea/ noi vom mai apuca să participăm la ea...

Dintre formaţiile care au concertat vineri şi sâmbătă seara în Piaţa Mare, poate merită evidenţiat concertul lui Jürgen aus Siebenbürgencu Amazonas Band (sâmbătă): dincolo de faptul că s-au cântat şi câteva cântece săseşti (de pildă Oaf deser Iërd/ Pe acest pământ) şi mereu mişcătorul "imn" al saşilor(Siebenbürgenlied), bine nimerit a fost şi şlagărul nemuritor al lui Dan Spătaru: "Drumurile noastre toate se vor întâlni vreodată..."

Michael Astner este poet, traducător şi publicist

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri