Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

S-au împrumutat în franci elveţieni

Şefi aflaţi la cârma Iaşului, îngropaţi de franci. Unii au ajuns întreţinuţi de neveste

GALERIE
criza franci
  • criza franci
- +

Criza francului elveţian a lovit puternic şi în ieşenii cu poziţii cheie în conducerea Iaşului. Unii dintre ei susţin că au ajuns să trăiască pe salariul soţiei, în timp ce alţii spun că se tem de a intra în imposibilitate de plată. Cel puţin opt ieşeni cu funcţii în administraţia oraşului sau în Parlament au contractat credite în 2007 şi 2008, majoritatea ipotecare. În prezent, au ajuns să achite o rată cu până la 160% mai mare faţă de acum şapte ani. Printre cele mai dese motive invocate de aceştia pentru contractarea creditului în franc elveţian se numără „recomandarea băncii“ şi faptul că nu s-au calificat pentru altă valută sau lei raportat la venitul de la vremea respectivă. Suma totală împrumutată de cele opt persoane identificate de „Ziarul de Iaşi“ se ridică la aproape un milion de franci elveţieni.

Un deputat plăteşte 8.000 lei/lună, iar un comisar trăieşte din banii soţiei

Deputatul Sergiu Vizitiu, din Iaşi, dar ales la Vaslui în această funcţie, a contractat un credit de 210.000 de franci elveţieni în 2007. „În momentul în care faci un credit în va­lută, ţi-l asumi. Eu, personal, mi-l asum. În 2007, de fapt, am transferat un credit. Acum, am rata dublă şi încă ceva“, a spus deputatul. Potrivit acestuia, rata în 2007 ajungea la 3.000 lei, iar acum e de 8.000 lei. Demn de precizat este că deputatul provine din mediul de afa­ceri şi se află la primul său mandat de parlamentar.

O sumă importantă de bani a luat şi co­misarul Georgel Grumeza, adjunct al Poli­ţiei Locale. El a împrumutat în 2007, pe 25 de ani, 166.000 de franci elveţieni. „Dacă fac o socoteală, am rambursat deja 80% din debi­tul principal, iar acum salariul se duce 100% pe rată şi trăiesc din venitul nevestei mele. Admitem că BNR nu poate interveni, dar banca poate face asta prin reducerea do­bânzii. Să ne creeze posibilitatea să ne achi­t­ăm rata, nu vreau să devin rău-platnic, că altfel ajungem în fază de executare“, a spus comisarul. Grumeza a precizat că a ales francul pentru că astfel a fost „recomandarea băn­cii“.

Un punct de vedere asemănător a avut şi şeful „Termo-Service“, Ciprian Chiriţa, care a subliniat că pierderile trebuie suportate de creditor şi debitor. Chiriţa a contractat în 2008 peste 152.000 de franci elveţieni cu scadenţa în 2033. „E foarte greu, dar asta este. Creditarea în franci a rezolvat o problemă socială în acei ani, oamenii au putut să-şi cumpere case, s-a dezvoltat piaţa imobiliară. Poate, BNR trebuia să intervină atunci să avertizeze că moneda e una exotică. Acum, pierderea ar trebui suportată de bănci şi de­bitori“, a comentat Chiriţa. El a dezvăluit că, de-a lungul anilor, a deschis trei procese băncii unde a contractat creditul.

Un director şi-a convertit creditul şi s-a trezit cu 25.000 de euro în plus

Şeful Comisariatului Regional pentru Pro­tecţia Consumatorului, Alexandru Hor­di­lă, a contractat 130.000 de franci în 2007 pe 30 de ani. Trei ani mai târziu, acesta a ales să-l convertească în euro. „Am luat o mare ţeapă. Am pierdut foarte mult raportat la nivelul din 2007, 2 lei au devenit 3,8 lei. Euro e mai stabil, dar vorbim de un plus de 25.000 de euro după convertire. L-am convertit în 2010 când salariul mi s-a înjumătăţit. Dar, nu pot acuza pe nimeni. Acum, tot salariul îl dau pe rată“, a menţionat Hordilă.

Şeful CFR Călători: „Am muşcat prea uşor“

Directorul CFR Călători, Iordan Vintilă, a apreciat că BNR ar trebui să intervină şi a dat ca exemplu Ungaria şi Polonia, ţări „în care se întâmplă totuşi câte ceva“ în acest sens. „În 2008, ei (banca - n.r.) s-au făcut că-mi dau 96.000 de franci elveţieni, dar eu am luat lei. În 2013, am făcut o prelungire a creditului până în 2022, tocmai pentru că nu mai făceam faţă. Acum, salariul nevestei se duce pe rată, în urmă câţiva ani eram la 70% din salariu, era mai suportabil. Primul vinovat sunt eu pentru că am muşcat prea uşor, dar când nevoia de bani te împinge... am vrut să-mi termin casa“, a precizat Vintilă. Şeful CFR Călători a susţinut că a existat „un gest premeditat“ al băncii în a recomanda moneda de creditare.

Directorul CJAS: „Ca persoană afectată, accept orice variantă“

Directorul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate, Robert Dâncă, a contractat un cre­dit de 85.000 de franci elveţieni în 2007, iar ultima rată o va plăti în 2042. „Ca persoană afectată, accept orice variantă. Dar, privind obiectiv situaţia, într-o piaţă liberă, statul nu are de ce să intervină, responsabilitatea aparţine celor care şi-au asumat-o. În schimb, poate trasa anumite politici sau curente, să găsească o cale de mijloc pentru a reduce din impact. Foarte multe persoane pe care le ştiu au ajuns la limită, nu mai pot plăti ratele“, a declarat Dâncă. El a explicat că, în 2007, singura variantă de creditare prin care se putea în­cadra cu venitul consta în franci elveţieni.

Şefa DAC: „Eu stau cuminte şi aştept să văd ce se-ntâmplă“

Directoarea Direcţiei de Asistenţă Comu­nitară, Luminiţa Munteanu, şi-a cumpărat, în 2008, un apartament dintr-un credit de 50.000 de franci elveţieni pe care l-a contractat pentru 30 de ani. Ea a explicat că, la început, a avut o rată de 500 - 600 lei, a urcat în câţiva ani la 950 lei, iar maximul atins de franc săptămâna trecută va ridica rata la circa 1.100 lei. „Eu sunt în urmă cu o lună, nu am achitat încă. Stau cuminte, să văd ce se-ntâmplă, poate cineva va lua o decizie corectă. Eu mi-aş dori să convertesc creditul în lei, dar fără comision, chiar la cursul de astăzi. O reeşalonare nu mă în­călzeşte“, a precizat Munteanu. Directoarea DAC a adăugat că a împrumutat franci elveţieni întrucât la credite în euro şi lei nu s-a încadrat cu venitul de la acel moment.

Un alt angajat în administraţia publică, consilierul local Vasile Sandu, care lucrează la RATP, a contractat un credit în 2008, pe 15 ani, de 44.500 de franci elveţieni. Acesta nu a putut fi contactat în cursul zilei de ieri.
 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri