Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Mi se pare justificat ca responsabilitatea atacului să fie atribuită forţelor pro-Assad şi consider că dictatorul sirian este responsabil pentru ceea ce s-a întâmplat, indiferent care a fost nivelul de unde a venit ordinul.
Utilizarea armelor chimice împotriva populaţiei civile, în contextul războiului civil din Siria, reprezintă o gravă sfidare a normelor scrise şi nescrise ale dreptului şi ale moralităţii politice. În aşteptarea raportului elaborat de inspectorii ONU, avem dreptul să emitem opinii bazate pe informaţiile şi comentariile la care am avut acces; vom vedea dacă ele vor fi sau nu confirmate. Oricum, pentru cei mai mulţi dintre noi, utilizarea armelor de distrugere în masă este condamnabilă, în sine. Iar când victime cad propriii cetăţeni, fie ei şi simpatizanţi ai rebelilor, vorbim de circumstanţe agravante.
Aşadar, mi se pare justificat ca responsabilitatea atacului să fie atribuită forţelor pro-Assad şi consider că dictatorul sirian este responsabil pentru ceea ce s-a întâmplat, indiferent care a fost nivelul de unde a venit ordinul.
Se ştie foarte bine cum au evoluat, în ultimele zile, dezbaterile pe marginea unei posibile reacţii internaţionale. În următoarele zile, vom vedea dacă legislativul american va aviza planul preşedintelui Barack Obama, care presupune o reacţie militară (limitată) menită să sancţioneze drastic regimul Assad, fără a deveni un factor decisiv în ecuaţia războiului civil sirian. Nu este, în niciun caz, o formalitate: există, în ambele tabere politice şi în opinia publică, percepţia că Executivul nu are, cu adevărat, o strategie clară în privinţa Siriei.
De asemenea, vom vedea şi dacă administraţia Obama va putea conta pe un grup semnificativ de aliaţi, după ce guvernul britanic a fost silit să iasă din această coaliţie ad hoc („de voinţă”) ca urmare a votului negativ din Camera Comunelor. Franţa este, încă, în ecuaţie, însă preşedintele François Hollande se confruntă, la rândul său, cu o opoziţie crescândă. O parte dintre aliaţii tradiţionali sunt pe baricade, însă este greu de crezut că se poate invoca, în favoarea loviturilor, o legitimitate internaţională care să compenseze absenţa avizului din partea Consiliului de Securitate ONU, ca urmare a opoziţiei ruso-chineze. Iar ideea ca SUA să încerce mutarea dosarului sirian în Adunarea Generală ONU, unde se fac auzite vocile tuturor statelor, pare tot mai îndepărtată, iar şansele de succes sunt relativ mici.
Ultimele zece zile au fost marcate de o dezbatere intensă pe tema oportunităţii şi moralităţii unei intervenţii militare de sancţionare a regimului Assad, cu sau fără aprobarea ONU. Discuţiile au devenit ceva mai concentrate în momentul în care preşedintele Obama a dezvăluit faptul că are în vedere o reacţie limitată, fără implicarea trupelor terestre şi fără a-şi propune ca acţiunea SUA să fie cea care să încline decisiv balanţa în războiul civil (cu alte cuvinte, nu Occidentul trebuie să efectueze schimbarea de regim la Damasc).
Întrebarea esenţială este, desigur, dacă o asemenea acţiune ar fi oportună. Părerea mea este că nu, şi voi consacra articolul de săptămâna viitoare unei argumentaţii în acest sens. Nu afirm că regimul Assad nu ar trebui sancţionat sau că SUA, în calitate de „centru” al unei reţele internaţionale de alianţe şi parteneriate din care face parte şi ţara noastră, ar trebui să rămână pasive. Din contra, cred că Siria ar trebui să facă obiectul unei implicări susţinute a Washingtonului şi a aliaţilor săi, tocmai pentru ca preşedintele Bashar al-Assad să fie înlăturat de la putere. Bombele şi rachetele nu pot suplini deficitul de strategie. Până atunci, însă, par importante câteva întrebări de fundal.
Prima se referă la obiectivul politic final al Statelor Unite în Siria. În ce măsură se poate el armoniza cu cele ale partenerilor arabi? Ostilitatea comună faţă de regimul Assad nu poate ascunde diferenţele, iar Washingtonul nu a produs, până acum, nicio argumentaţie convingătoare în privinţa modului în care ar trebui să arate Siria după sfârşitul războiului civil.
În al doilea rând, ce impact ar avea o lovitură militară (fie şi limitată) asupra relaţiilor Occidentului cu Iranul? Ea va reprezenta un semnal de alarmă la Teheran; însă, în ce direcţie? Va întări forţele moderate, deschise la dialog în chestiunea dosarului nuclear sau, din contra, îi va stimula pe cei care doresc nuclearizarea rapidă, în ciuda tuturor riscurilor?
Apoi, care este semnificaţia chestiunii siriene în contextul relaţiilor bilaterale cu Rusia? Statele Unite au demonstrat deja că, în ultimă instanţă, Rusia „clipeşte” în momentul în care se pune problema să-şi apere aliaţii problematici de mânia americană. Inclusiv în cazul sirian, Moscova nu se poate comporta ca un veritabil protector. În ce măsură este în joc, astăzi, eliminarea punctului prin care Rusia se poate dovedi prezentă în Mediterana?
În fine, care este evaluarea cu privire la impactul unei intervenţii asupra procesului pace israelo-palestinian?
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |