Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

LABORATORUL DE ANALIZE

Siria: inoportuna intervenţie (I)

GALERIE
lucian dirdala200
  • lucian dirdala200
- +

Mi se pare justificat ca responsabilitatea atacului să fie atribuită forţelor pro-Assad şi consider că dictatorul sirian este responsabil pentru ceea ce s-a întâmplat, indiferent care a fost nivelul de unde a venit ordinul.

Utilizarea armelor chimice împotriva populaţiei civile, în contextul războiului civil din Siria, reprezintă o gravă sfidare a normelor scrise şi nescrise ale dreptului şi ale moralităţii politice. În aşteptarea raportului elaborat de inspectorii ONU, avem dreptul să emitem opinii bazate pe informaţiile şi comentariile la care am avut acces; vom vedea dacă ele vor fi sau nu confirmate. Oricum, pentru cei mai mulţi dintre noi, utilizarea armelor de distrugere în masă este condamnabilă, în sine. Iar când victime cad propriii cetăţeni, fie ei şi simpatizanţi ai rebelilor, vorbim de circumstanţe agravante.

Aşadar, mi se pare justificat ca responsabilitatea atacului să fie atribuită forţelor pro-Assad şi consider că dictatorul sirian este responsabil pentru ceea ce s-a întâmplat, indiferent care a fost nivelul de unde a venit ordinul.

Se ştie foarte bine cum au evoluat, în ultimele zile, dezbaterile pe marginea unei posibile reacţii internaţionale. În următoarele zile, vom vedea dacă legislativul american va aviza planul preşedintelui Barack Obama, care presupune o reacţie militară (limitată) menită să sancţioneze drastic regimul Assad, fără a deveni un factor decisiv în ecuaţia războiului civil sirian. Nu este, în niciun caz, o formalitate: există, în ambele tabere politice şi în opinia publică, percepţia că Executivul nu are, cu adevărat, o strategie clară în privinţa Siriei.

De asemenea, vom vedea şi dacă administraţia Obama va putea conta pe un grup semnificativ de aliaţi, după ce guvernul britanic a fost silit să iasă din această coaliţie ad hoc („de voinţă”) ca urmare a votului negativ din Camera Comunelor. Franţa este, încă, în ecuaţie, însă preşedintele François Hollande se confruntă, la rândul său, cu o opoziţie crescândă. O parte dintre aliaţii tradiţionali sunt pe baricade, însă este greu de crezut că se poate invoca, în favoarea loviturilor, o legitimitate internaţională care să compenseze absenţa avizului din partea Consiliului de Securitate ONU, ca urmare a opoziţiei ruso-chineze. Iar ideea ca SUA să încerce mutarea dosarului sirian în Adunarea Generală ONU, unde se fac auzite vocile tuturor statelor, pare tot mai îndepărtată, iar şansele de succes sunt relativ mici.

Ultimele zece zile au fost marcate de o dezbatere intensă pe tema oportunităţii şi moralităţii unei intervenţii militare de sancţionare a regimului Assad, cu sau fără aprobarea ONU. Discuţiile au devenit ceva mai concentrate în momentul în care preşedintele Obama a dezvăluit faptul că are în vedere o reacţie limitată, fără implicarea trupelor terestre şi fără a-şi propune ca acţiunea SUA să fie cea care să încline decisiv balanţa în războiul civil (cu alte cuvinte, nu Occidentul trebuie să efectueze schimbarea de regim la Damasc).

Întrebarea esenţială este, desigur, dacă o asemenea acţiune ar fi oportună. Părerea mea este că nu, şi voi consacra articolul de săptămâna viitoare unei argumentaţii în acest sens. Nu afirm că regimul Assad nu ar trebui sancţionat sau că SUA, în calitate de „centru” al unei reţele internaţionale de alianţe şi parteneriate din care face parte şi ţara noastră, ar trebui să rămână pasive. Din contra, cred că Siria ar trebui să facă obiectul unei implicări susţinute a Washingtonului şi a aliaţilor săi, tocmai pentru ca preşedintele Bashar al-Assad să fie înlăturat de la putere. Bombele şi rachetele nu pot suplini deficitul de strategie. Până atunci, însă, par importante câteva întrebări de fundal.

Prima se referă la obiectivul politic final al Statelor Unite în Siria. În ce măsură se poate el armoniza cu cele ale partenerilor arabi? Ostilitatea comună faţă de regimul Assad nu poate ascunde diferenţele, iar Washingtonul nu a produs, până acum, nicio argumentaţie convingătoare în privinţa modului în care ar trebui să arate Siria după sfârşitul războiului civil.    

În al doilea rând, ce impact ar avea o lovitură militară (fie şi limitată) asupra relaţiilor Occidentului cu Iranul? Ea va reprezenta un semnal de alarmă la Teheran; însă, în ce direcţie? Va întări forţele moderate, deschise la dialog în chestiunea dosarului nuclear sau, din contra, îi va stimula pe cei care doresc nuclearizarea rapidă, în ciuda tuturor riscurilor?

Apoi, care este semnificaţia chestiunii siriene în contextul relaţiilor bilaterale cu Rusia? Statele Unite au demonstrat deja că, în ultimă instanţă, Rusia „clipeşte” în momentul în care se pune problema să-şi apere aliaţii problematici de mânia americană. Inclusiv în cazul sirian, Moscova nu se poate comporta ca un veritabil protector. În ce măsură este în joc, astăzi, eliminarea punctului prin care Rusia se poate dovedi prezentă în Mediterana?

În fine, care este evaluarea cu privire la impactul unei intervenţii asupra procesului pace israelo-palestinian?

Aceste întrebări nu constituie decât un fundal pentru interogaţiile ce vor fi expuse în textul de săptămâna viitoare, care se va constitui într-o pledoarie realistă împotriva unei intervenţii militare americane (occidentale) directe în războiul civil sirian, în acest moment.   
 
Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii “Mihail Kogălniceanu”
 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri