Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Straturile primarului

GALERIE
Stelian Dumistracel
  • Stelian Dumistracel
- +

Fiindcă, în limba română, ambele substantive din titlu au mai multe înţelesuri, trebuie să-l prevenim pe cititor că, abordând o temă cu implicaţii de istoria limbii, folosim primul cuvânt cu sensul de „nivel", cel înrudit cu „ierarhie", „rang", „treaptă" (şi nu vrem să intrăm în grădina cuiva), iar prin cel de al doilea nu trimitem exclusiv la şeful unei administraţii (municipale, orăşeneşti, comunale). 

Intenţia noastră este aceea de a marca faptul că termenul primar are o biografie exemplară în ceea ce priveşte surprinzătoarea împletire a istoriei unor moşteniri din latină cu neologisme, pornind de la acelaşi etimon. Este o trăsătură a romanităţii dacoromânei, iar subiectul ne-a fost sugerat de tematica unui simpozion de săptămâna aceasta de la Universitatea „Dunărea de Jos" - Galaţi: „Cultură şi identitate europeană".

► Stratul vechi, astăzi popular. Faţă de numeroasele lexeme din vocabularul curent care, de la primul impact, îşi proclamă noutatea, de tipul prim (număr ~), primadonă, primat, primordial etc., surprinde prezenţa adjectivului primar într-un enunţ din „Psaltirea Scheiană" (secolul al XVI-lea): „Nu pomeni ale noastre fărădelegi primare", adică „cele dintâi", caz în care nu poate fi vorba de manifestarea vreunei influenţe moderne asupra limbii traducerii psalmilor, din slavonă. Aşadar, acest text face proba moştenirii lat. primarius, adjectiv pierdut în limba literară, dar păstrat în graiuri în sintagmele cale primară „prima vizită pe care o fac tinerii căsătoriţi (şi părinţii mirelui) părinţilor miresei, la câteva zile după nuntă", văr primar (vară primară) - corespondentul lui văr drept sau ~ bun; a existat şi sintagma fraţi primari.

► Stratul nou. În secolul al XIX-lea, limba literară cunoaşte un nou adjectiv primar „de bază", „de origine", „de importanţă deosebită", ca neologism romanic (lat. primarius şi/ sau fr. primaire), pe care îl identificăm, de exemplu, în „elemente primare", „instincte primare", „alegeri primare" (în sistemul electoral din SUA); „şcoala primară" a fost numele vechi al instituţiei de învăţământ public în care se predau elementele de bază ale principalelor discipline. Iar o anumită idee de „importanţă" ne-o transmite mai ales compusul medic-primar.

► Substantivare. Un moment important în istoria cuvântului în discuţie s-a petrecut spre sfârşitul secolului al XIX-lea, când s-a creat un substantiv numindu-l pe şeful unei administraţii locale. Ne pare fantezistă presupunerea lui August Scriban („Dicţionaru limbii romîneşti", Iaşi, 1939), atât în privinţa „naşului" (primar ar fi fost „fabricat, pe la 1848, poate de Kogălniceanu"), cât şi a modelului: există şi pronunţia premare, „ce seamănă cu rusescul prevelikii". Dar, fireşte, lexicograful ieşean nu pierdea din vedere nici influenţa fr. maire „primar", apropiere tutelată de lat. primarius, al cărui sens de bază este „de prim rang" (iată, iarăşi, marcarea importanţei personajului într-un grup).

► Datarea. Cel mai puţin obişnuit lucru în lexicologie este faptul că, pentru cazul pe care îl discutăm, se poate stabili data apariţiei unor cuvinte. Astfel în „Legea nr. 394/1864 pentru comunele urbane şi rurale", în vigoare până în 1925, putem citi două articole, după cum urmează: „Administraţiunea trebilor fiecăria comune este încredinţată unei persoane care poartă numele de Primarul comunei", respectiv „Fiecare comună este datoare a ave o casă a comunei numită Primărie" (cf. /lege5.ro/; altă lege proclamase folosirea termenilor prefect şi subprefect). Aşadar, apariţia termenului primar este legată de Kogălniceanu, dar în calitate de înfăptuitor al reformelor prin care a fost modernizat statul român, iar modelul indirect a fost fr. maire (vezi şi primaire), după cum mairie a influenţat, apariţia, concomitentă, a derivatului primărie.

► Integrare. Aspectul fonetic general al inovaţiei a modelat pronunţia neologismului în vorbirea populară, inductorul fiind adjectivul mare. După dicţionare, diferite surse consemnează forma premare, cea articulată fiind premarele; o confirmare semantică: într-o monografie consacrată numelor populare ale păsărilor, se înregistrează denumirea, glumeaţă, „primarul-găinilor" pentru uliu (Mihai C. Băcescu). Însă agrearea noutăţii este probată de crearea, alături de primăreasă, a unui feminin în tradiţia sonorităţii diminutivale, primăriţă („Primăriţă cu catrinţă şi bondiţă", sau „La primar, cu primăriţă, La vătav, cu vătăviţă" - texte populare).

► Cauza unei decăderi. În raport cu vechile forme administrative, primarul l-a înlocuit, în Moldova şi Muntenia, pe cel care avea, înainte, atribuţii similare, pe vornic, marcând un prestigiu social oricum în declin, dacă ţinem seama de faptul că punctul de plecare a fost (d)vornicul, unul dintre marii boieri („veliţi"). Dar lucrurile nu s-au oprit aici: ca diminutiv (plural), vorniceii, erau, atât timp cât obiceiurile vechi s-au păstrat, tinerii care umblau prin sat şi chemau oamenii la nuntă, servindu-i mirelui drept „cavaleri de onoare".

Stelian Dumistrăcel este profesor universitar doctor în cadrul Departamentului de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri